Puterile mondiale au început demersurile pentru aplicarea de noi măsuri coercitive împotriva Iranului, în timpul unei reuniuni desfăşurate de luni, la Londra, după ce regimul de la Teheran a refuzat suspendarea programului său nuclear. Autorităţile britanice au precizat însă că marile puteri doresc în continuare adoptarea unei soluţii pe calea negocierilor.

Există multe şanse ca membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite să ajungă rapid la o înţelegere pe tema celei de-a doua rezoluţii privind Iranul, care să prevadă sancţiuni economice. Această afirmaţie îi aparţine ministrului francez al Afacerilor Externe, Philippe Douste-Blazy. Întrebat despre eventualitatea unor atacuri ale americanilor asupra instalaţiilor nucleare iraniene, şeful diplomaţiei franceze a dat asigurări că acesta este un demers "cu totul lipsit de actualitate".

Rezoluţia 1.737, adoptată la sfîrşitul lunii decembrie, prevedea o serie de sancţiuni la adresa Iranului din cauza refuzului autorităţilor iraniene de a suspenda programul de îmbogăţire a uraniului. Cele cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate, Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, China şi Rusia plus Germania s-au reunit pentru a pune la punct detaliile unei noi rezoluţii privind Iranul. Britanicul John Sawers, care prezidează reuniunea, a afirmat că participantii nu au ajuns la nicio decizie, chiar dacă reuniunea a fost fructuoasă. Cei şase vor organiza, joi, o conferinţă telefonică în speranţa ajungerii la un acord privind elementele noului document.

Lipsa de flexibilitate a preşedintelui iranian, care a respins în mod repetat cererile comunităţii internaţionale de a suspenda programul nuclear al ţării, este criticată chiar şi la Teheran. Ibrahim Yazdy, fost ministru al Afacerilor Externe al Iranului şi lider al unui partid ce a fost scos în afara legii, a declarat că operaţiunile de îmbogăţire a uraniului nu servesc interesele ţării, avertizînd că o nouă rezoluţie a Naţiunilor Unite împotriva regimului de la Teheran ar putea viza exporturile de petrol. Într-o astfel de situaţie, economia ţării, care se bazează în proporţie de 80% pe exporturile de ţiţei, ar fi grav afectată. La Teheran, există tot mai multe temeri că refuzul Guvernului de a suspenda programul nuclear echivalează cu suspendarea activităţilor economice.

Mahmud Ahmadinejad a precizat de mai multe ori că nu va renunţa la activităţile de îmbogăţire a uraniului, argumentînd că acesta este un drept suveran al statului. În seria de declaraţii nu tocmai diplomatice în stilul preşedintelui conservator, ambasadorul iranian de la Moscova, Gholamreza Ansari, a declarat ieri că regimul de la Teheran ar răspunde imediat unei agresiuni din partea Statelor Unite şi ar putea ataca oriunde.