În contextul celei de-a treia zi de Summit (Copenhaga 2009, cea mai importantă întâlnire de teme climatice din ultimele decenii - n.r.), previziunile Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) sunt extrem de alarmante. Dacă nu se vor lua măsurile necesare, emisiile de CO2 legate de producerea de energie vor continua să crească odată cu creşterea cererii globale de energie electrică. Necontrolate, aceste emisii sporite ar putea să ridice temperatura globală medie cu 6°C pe termen lung. O astfel de ridicare a temperaturii ar putea avea consecinţe catastrofale, dar un astfel de rezultat poate fi evitat. Există deja tehnologii curate de producere de energie prin consumuri reduse de cărbune, iar diferenţa este consistentă. Energia eoliană este curată, regenerabilă şi uşor de instalat, devenind astfel o alegere competentă în acoperirea cererii crescândă de energie şi evitând în acelaşi timp emisiile substanţiale de gaze cu efect de seră. Într-o epocă în care resursele de apă proaspătă sunt limitate, vântul mai are avantajul, faţă de formele convenţionale de energie, de a produce electricitate fără a necesita consum de apă. Un nou model de producere a energiei este aşadar posibil.
„Conferinţa asupra climei de la Copenhaga oferă liderilor mondiali o ocazie extraordinară de a schimba viitorul nostru, al tuturor. În primul rând, Conferinţa asupra climei de la Copenhaga trebuie să stabilească obiective clare şi ambiţioase pentru reducerea emisiilor de C02, precum şi obiective intermediare pe termen scurt, mediu şi lung. În al doilea rând, rezultatul conferinţei trebuie să conducă la un preţ al cărbunelui destul de ridicat şi de stabil pentru a determina schimbările de comportament al persoanelor şi deciziile de investiţii. Aceasta este o condiţie indispensabilă pentru a încuraja investiţiile private, susţinute şi substanţiale, ceea ce va accelera rapid creşterea „energiei verzi”. Viitorul societăţii noastre va depinde de abilitatea noastră de a optimiza varietatea de energie prin folosirea resurselor neepuizabile, deja disponibile şi curate. De exemplu, dacă reglementările potrivite vor fi puse în aplicare, energia eoliană va putea susţine 10% din cererea de electricitate globală până în 2020 - reducând astfel emisiile cu 1.500 milioane de tone C02 în fiecare an - o cifră echivalentă cu înlăturarea a 625 milioane de maşini de pe străzile europene în fiecare an. Nu ne-a mai rămas mult timp la dispoziţie, însă există soluţii la fenomenul încălzirii globale, iar energia eoliană are un rol esenţial în acest context. În Danemarca, energia eoliană acoperă deja 20% din consumul de energie al ţării”, au declarat reprezentanţii AIE.
• DISENSIUNI LA COPENHAGA • Ţările în curs de dezvoltare au reacţionat vehement la zvonurile potrivit cărora un eventual acord climatic la summitul de la Copenhaga ar acorda o mai mare influenţă ţărilor bogate, marginalizând rolul Naţiunilor Unite. Ţările în curs de dezvoltare cred că există riscul să fie impuse limite inegale în privinţa emisiilor de dioxid de carbon, astfel că cetăţenii ţărilor dezvoltate ar putea avea dreptul să emită gaze cu efect de seră de două ori mai mult. Discuţiile au apărut pe fondul zvonurilor referitoare la existenţa unui proiect danez finalizat zilele trecute. Proiectul de acord se distanţează de principiul Protocolului de la Kyoto, conform căruia ţările bogate, care emit cel mai mult dioxid de carbon, trebuie să adopte angajamente clare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Noul proiect acordă control efectiv Băncii Mondiale asupra fondurilor destinate combaterii încălzirii climei. \"Este un document foarte periculos pentru ţările în curs de dezvoltare. Este o revizuire fundamentală a balanţei de obligaţii a Naţiunilor Unite. Şi va fi impus fără o dezbatere prealabilă\", afirmă un diplomat de rang înalt.
• 1.000 DE COPACI LA ROMA • Organizaţia italiană pentru protecţia mediului, Legambiente, a anunţat, ieri, că a lansat o campanie în vederea plantării a 1.000 de pomi la Roma, dintre care 100 în aceeaşi zi, în cadrul conferinţei de la Copenhaga pe tema climei. \"O mie de pomi vor fi plantaţi până în februarie în parcul Aniene\", în estul capitalei italiene, pentru a absorbi dioxidul de carbon şi a lupta împotriva încălzirii globale\", a declarat organizaţia. \"Este un obiectiv mic, dar concret (...) care a început astăzi cu plantarea primilor 100 de copaci\", a precizat aceasta. Campania \"Roma pentru Copenhaga\", lansată de Legambiente, aderă la iniţiativa \"Plant for the Planet\" a programului ONU pentru mediu (PNUE).
• ATMOSFERĂ TENSIONATĂ • Atmosfera este atât de tensionată la Bella Center, încât sigla în alb şi albastru a Conferinţei de la Copenhaga asupra modificărilor climatice, o planetă realizată din fire întreţesute, aproape că a provocat, ieri, un incident diplomatic. China a estimat că această siglă era neadaptată, în măsura în care aceasta menţionează COP 15, desemnând cea de a 15-a Conferinţă a părţilor la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra modificărilor climatice (UNFCC), şi nu Protocolul de la Kyoto, care stabileşte angajamente constrângătoare pentru ţările dezvoltate. \"Acest logo mă face să nu mă simt în largul meu\", a declarat Su Wei, reprezentantul delegaţiei chineze, în cadrul şedinţei plenare. \"Acesta dă impresia că Protocolul de la Kyoto nu există sau că a dispărut. Este necesar să acordăm o atenţie deosebită acestui punct\", a adăugat el, exprimându-şi dorinţa ca \"viitoarele sigle\" să fie desenate cu mai multă atenţie. Încheiat în decembrie 1997 şi intrat în vigoare în 2005, protocolul impune ţărilor industrializate (cu excepţia Statelor Unite, care nu l-au ratificat niciodată) o reducere a emisiilor lor de gaze cu efect de seră. Ţările în curs de dezvoltare, cu China şi India în frunte, sunt foarte ataşate de acest text, deoarece acesta marchează o \"demarcaţie clară\" între ţările din nord, care au o responsabilitate \"istorică\" în acumularea de CO2 în atmosferă, şi restul planetei.
În opinia maltezului Michael Cutajar, care prezidează unul dintre cele două grupuri de lucru din cadrul conferinţei, acest incident ilustrează \"nervozitatea\" care domneşte în cadrul conferinţei. \"Există multă nervozitate. Oamenii sunt într-o stare de spirit în care micile simboluri, nişte semnale mici, pot să treacă înainte şi să devină probleme majore\", a declarat acesta. Una dintre problemele centrale ale Conferinţei de la Copenhaga (7-18 decembrie) este de a afla dacă este necesară o a doua perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto sau dacă este necesară crearea unui nou tratat, care să includă şi SUA.