Statele UE, puse în dificultate de criza economică, au disensiuni în legătură cu acordarea de fonduri pe măsură ce se apropie conferinţa de la Copenhaga pe tema climei, riscînd să afecteze credibilitatea ambiţiosului plan de acţiune şi chiar să provoace un eşec al negocierilor. ”Credeţi că alţii nu observă ce facem?”, a întrebat comisarul UE pentru Mediu, Stavros Dimas, exprimîndu-şi dezamăgirea în legătură cu atitudinea unor state membre UE. În ultimele două zile, oficialii europeni au avut disensiuni în legătură cu sprijinul financiar care ar trebui acordat celor mai sărace ţări de pe planetă pentru a le ajuta să combată efectele încălzirii climei. În lipsa unui acord, din cauza disensiunilor între ţările est-europene şi cele vest-europene, subiectul urmează să fie abordat cu ocazia summit-ului european din 29 - 30 octombrie.

Comisia Europeană a estimat ajutorul destinat ţărilor sărace la o sută de miliarde de euro în perioada 2013 - 2020, evaluînd partea UE la 2 - 15 miliarde de euro anual, departe de cele 35 de miliarde solicitate de organizaţiile pentru mediu. La adoptarea ambiţiosului plan de acţiune în decembrie 2008, liderii UE sperau să stimuleze alte state mari, precum SUA, să lase deoparte problemele financiare. SUA, Japonia şi Australia au făcut promisiuni, dar toate sînt condiţionate de entuziasmul european. Germania a refuzat să anunţe o cifră clară înaintea summit-ului de la Copenhaga din luna decembrie, iar poziţia sa este împărtăşită de mai multe ţări. Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria, Slovacia, România, Slovenia, Letonia şi Lituania refuză acceptarea cotei de ajutor pentru ţările sărace. Aceste ţări doresc să contribuie, dar în funcţie de propriile mijloace şi, dacă este posibil, pe bază de voluntariat. Aceste nouă ţări vor fi greu de convins, în condiţiile în care partenerii lor le refuză folosirea unei rezerve de 30 de miliarde constituită din drepturi de poluare atribuite deja, dar neutilizate. Oficialii de la Bruxelles refuză amînarea pentru perioada 2013-2020, pentru că acest lucru ar dezechilibra efortul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE. Premierul Italiei, Silvio Berlusconi, nu crede în planul de acţiune european şi este nemulţumit de atitudinea Comisiei Europene, care refuză să îi acorde permise suplimentare de poluare pentru noile companii înfiinţate în ţara sa.