Joi, la Havana, 18 disidenţi cubanezi au lansat Agenda pentru tranziţie, “platformă politică pentru un proces care se apropie în insula comunistă şi care favorizează reconcilierea naţională”, după cum a declarat Martha Beatriz Roque, economistă disidentă eliberată din închisoare în 2004, care, cu Vladimiro Roca, este la conducerea grupului. Roca, fost prizonier politic, este fiul fondatorului Partidului Comunist cubanez, Blas Roca şi unul dintre cei mai vechi disidenţi cubanezi. “Agenda pentru tranziţie a fost fondată pentru a lucra împreună, coordonat, pentru că, de la transferul de putere între fraţii Castro, este o cale care pînă acum nu a fost urmată de opoziţie”, a mai spus Beatriz Roque, la o conferinţă de presă. Ea le-a mulţumit diplomaţilor britanici şi olandez, prezenţi la reuniune, pentru susţinerea lor. “Regruparea unor persoane altfel antagonice este un semn de maturitate politică în cadrul opoziţiei interne, cu toate că aceasta nu este încă pe deplin pregătită pentru tranziţia către un regim democratic”, consideră Beatriz Roque. Mai multe figuri ale disidenţei, Elizardo Sanchez, René Gomez, Félix Bonne şi Guillermo Farinas, au fost prezente şi au participat la regrupare. Roque a calificat drept indispensabilă participarea cubanezilor în exil la deciziile privitoare la viitorul ţării. Disidenţii au ajuns la un acord asupra unei platforme în 30 de puncte, printre care eliberarea priozonierilor politici şi încheierea represiunii, dar nu şi în privinţa problemei embargo-ului american.

Raul Castro, noul preşedinte al Cubei, a luat, începînd din februarie, o serie de măsuri considerate revoluţionare pentru insula comunistă. Cubanezilor li se permite achiziţionarea unor bunuri de genul calculatoare, DVD players, cuptoare cu microunde şi alte electrocasnice. De acum, cubanezii pot sta la hoteluri care pînă acum fuseseră rezervate străinilor. Din 14 aprilie, cubanezii vor putea cumpăra şi folosi telefoane mobile, lucru rezervat pînă acum doar oficialilor guvernamentali şi companiilor străine. Va fi descentralizată agricultura, pentru a li se permite fermierilor să decidă cum vor să-şi folosească terenurile, ce să planteze şi ce să cumpere. Va fi redusă birocraţia în ceea ce priveşte reţetele medicale. În curînd, cubanezii vor putea cumpăra sau vinde maşini şi este prevăzută ridicarea unora dintre restricţiile privitoare la călătoriile în străinătate.

Aproape 3.000 de cubanezi au încercat să ajungă în SUA, în ultimele şase luni, cu 21% mai mulţi decît anul trecut, au anunţat diplomaţi americani. Pentru a restrînge acest aflux, autorităţile americane au inaugurat un dispozitiv care accelerează spectaculos procedurile de reunificare a familiei, a informat şeful Secţiei intereselor americane la Havana, Michael Parmly. Trei familii cubaneze au primit, joi, primele vize din acest nou dispozitiv, după şapte săptămîni de aşteptare, faţă de trei pînă la şapte ani, pînă acum. Peste 5.000 de cubanezi din 12.000 candidaţi la exil au cerut deja integrarea în program. Interceptările în mare realizate de Paza de Coastă au crescut cu 65% în ultimul semestru. În total, 2.891 cubanezi au încercat să ajungă în SUA. Potrivit legii americane, cubanezii care reuşesc să ajungă pe pămînt american sînt primiţi, iar cei interceptaţi pe mare sînt repatriaţi. Dintre aceştia, 1.194 au fost interceptaţi şi 1.621 au reuşit să ajungă pe pămînt american. Majoritatea celor interceptaţi au între 18 şi 35 de ani. Acordurile dintre Cuba şi SUA, care datează din 1994 şi 1995, prevîd acordarea a 20.000 de vize americane pe an. Circa 9.400 au fost deja acordate pentru 2008. Potrivit mai multor studii, peste jumătate de milion de cubanezi ar fi candidaţi virtuali la exil. Anii 1980 şi 1994 au fost marcaţi de exoduri în masă, 125.000, respectiv 37.000 de cubanezi încercînd să ajungă în SUA.