Dacă nu devine conştientă de necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, omenirea se va confrunta cu propria distrugere. Astfel, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie să devină una dintre priorităţile tuturor statelor lumii, pentru că, în caz contrar, omenirea ar putea risca să nu se adapteze la creşterea temperaturii şi extinderea secetei, au declarat, vineri, reprezentanţi ai Comisiei Europene (CE) în România şi oameni de ştiinţă. \"Chiar dacă am reuşi cumva să îngheţăm emisiile de gaze cu efect de seră, ceea ce este acumulat pînă în prezent în atmosferă tot va determina schimbări ale climei. Dar dacă nu facem toate eforturile să le reducem, există riscul ca specia umană să nu se poată adapta şi, deci, să se ajungă la extincţie\", a avertizat şeful grupului de cercetare pentru schimbările climatice din Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), Roxana Bojariu, la conferinţa \"România, pe drumul spre Copengaha”. Riscurile cu care planeta s-ar putea confrunta, în lipsa unei strategii adecvate de luptă împotriva încălzirii globale, sînt diverse, a precizat şi Stephen Harrison, profesor asociat la Universitatea din Exeter, Marea Britanie. De la riscuri fizice (inundaţii, alunecări de teren, cutremure, uragane şi secetă, Europa de Est fiind una dintre zonele cu risc mare de secetă puternică pe termen mediu şi lung, potrivit ultimelor scenarii), la riscuri politice (instabilitate şi chiar războaie pentru obţinerea de surse de apă), economice (probleme de aprovizionare, influenţe asupra cursurilor valutare ale ţărilor), sociale (migraţie), de reglementare (taxe mai mari), şi chiar structurale şi comerciale. \"Angajamentul politic este foarte important pentru reducerea emisiilor. Trebuie înţeles clar că efectele se vor repercuta asupra fiecărui cetăţean, de aceea este nevoie de un acord global la Copenhaga\", a precizat ambasadorul Suediei în România, Mats Aberg. În prezent, Suedia deţine preşedinţia UE, iar obiectivele sale prioritare vizează ocuparea şi obţinerea unui înţelegeri globale post-Kyoto la summit-ul de la Copenhaga din luna decembrie a acestui an. În mesajul transmis, şeful Directoratului General pentru Mediu al CE, Karl-Friedrich Falkenberg, aprecia că este nevoi de un singur acord cu atribuţii diferite, care să aibă în vedere reducerea mai mare a emisiilor de către ţările industrializate, acţiuni similare din partea ţărilor în curs de dezvoltare, strategie de adaptare pentru ţările vulnerabile, sprijin financiar pentru ţările în curs de dezvoltare, reducerea defrişării şi degradării pădurilor tropicale, dezvoltarea schemei de tranzacţionare a emisiilor. Amintim că, pe 21 octombrie, miniştrii de finanţe din UE nu au ajuns la o decizie comună privind ajutorul pe care să-l acorde statelor în curs de dezvoltare pentru a face faţă schimbărilor climatice, după ce Polonia, România, Ungaria, Slovacia, Letonia, Bulgaria, Lituania, Cehia şi Slovenia, \"au vrut să plătească mai puţin decît restul statelor membre\", a spus ministrul englez de finanţe, Alistar Darling, adăugînd că \"evident, acest lucru nu este acceptabil\". Darling a rămas însă încrezător că, pînă la urmă, va fi realizat un acord în acest sens.