Una dintre erorile fundamentale ale elitelor româneşti din istoria modernă a fost că au crezut că soarta celor mulţi şi nevoiaşi este irelevantă pentru dezvoltarea economică, a declarat ieri economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, la lansarea unui studiu despre evoluţia capitalismului în România. „Cu alte cuvinte, elitele au crezut că ţara se poate dezvolta, chiar dacă talpa ţării o duce prost. Capitalismul post-decembrist nu a adus nimic nou sub soare, inegalităţile s-au accentuat, iar dezinteresul pentru clasa de jos s-a menţinut”, a spus Lazea, ţinând totuşi să precizeze că declaraţia este făcută în nume personal şi că nu reprezintă poziţia oficială a BNR. El a dat şi patru exemple clare de „dispreţ sau dezinteres pentru talpa ţării”, implementate după 1990. În primul rând, s-a eliminat repartiţia obligatorie la ţară pentru medici şi profesori. „Era clar că dacă faci asta, zonele rurale se vor depopula. Elitele n-au fost interesate de asta”, a precizat Lazea. Alt exemplu invocat este sistemul pensiilor ocupaţionale, împărtăşit mai ales la finele anilor ’90 de mai multe categorii profesionale, printre care şi avocaţii. Şi neglijarea dezvoltării căilor ferate a privat persoanele nevoiaşe de un mijloc de transport, blocând liberatea forţei de muncă şi îngroşând numărul celor asistaţi social şi şomerilor. Nu în ultimul rând, un alt exemplu clar de idioţenie guvernamentală a fost forfetarul lui Boc, care a făcut praf stabilitatea macroeconomică. „A fost o măsură prociclică şi a pus gaz pe foc într-o perioadă în care economia era şi aşa în fierbere. A fost şi un minus din punct de vedere social”, a subliniat Lazea. Care a fost răspunsul autorităţilor? Măsuri populiste. „Preţ scăzut la energie şi gaz, alocaţii pentru copii, pentru toată lumea, abonamente gratuite de transport pentru toţi pensionarii, că merg, că nu merg. Măsurile nu au redus decalajul între bogaţi şi săraci, ci doar au irosit resurse”, a conchis economistul-şef al băncii centrale.