Un mail al eurodeputatului ungar László Surján în care se pune sub semnul întrebării admiterea Elenei Băsescu în grupul PPE din Parlamentul European (PE) a provocat dispute între fiica şefului statului şi fosta consilieră a lui Theodor Stolojan, Andreea Vass, cu o zi înaintea acceptării candidaturilor şi adeziunilor de către PPE. EBA a declarat, ieri, că europarlamentarul ungur ar fi remis scrisoarea la îndemnul Andreei Vass: „Nu mă îngrijorează această scrisoare, deoarece ea vine ca urmare a unei prietenii între domnişoara Vass şi acest domn deputat maghiar, cei doi cunoscîndu-se de pe vremea cînd lucrau în Comisia de bugete a PE. O văd pur şi simplu ca pe o răzbunare a faptului că domnişoara Vass nu a prins un loc eligibil!”. În replică, Andreea Vass a declarat că nu are nicio legătură cu campania împotriva Elenei Băsescu. La rîndul său, eurodeputatul Theodor Stolojan a declarat că este de părere că “cineva” a informat-o greşit pe Elena Băsescu. El a spus că îl cunoaşte pe Surján, fiind colegi în Comisia Buget a PE, şi că nu înţelege ce l-a determinat pe acesta să scrie respectivul mail. La rîndul său, Laszlo Tokes a declarat că nu se va opune acceptării Elenei Băsescu în grupul popular din PE, menţionînd însă că este “curios în ce priveşte consecvenţa PD-L”, referindu-se la faptul că, în 2007, cînd el a candidat la euroalegeri ca independent, PD-L s-a opus intrării sale în grupul PPE. În altă ordine de idei, istoricul de la Oxford Garton Ash a declarat, într-un interviu pentru “Der Spiegel”, că “politicienii precum Elena Băsescu, formaţiunile politice ca “Partidul Piraţilor”, extremiştii, sfîrşitul erei social-democraţiei şi iminenta schimbare a Guvernului britanic sînt un pericol pentru Europa”. Întrebat despre alegerea Elenei Băsescu, istoricul a arătat că “faptul că în Parlamentul European ajung asemenea oameni indică două lucruri. În primul rînd, alegătorii cred că PE nu este important şi că pot alege chiar şi un cuplu de piraţi care să-i reprezinte. În al doilea rînd, există o creştere a nemulţumirii faţă de clasa politică, pînă la punctul de pornire a unei revoluţii”.