Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, afirmă că, prin Constituţia din 1991, durata reţinerii unei persoane acuzată de încălcarea legii a fost prevăzută la 24 de ore, iar legiuitorul trebuie să decidă asupra propunerii de extindere a acesteia. Predoiu spune că jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în materie va constitui un reper important. La rândul său, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătorul Horaţius Dumbravă, susţine că, în condiţiile actuale, termenul de 24 de ore afectează calitatea actului juridic şi poate genera greşeli sau chiar abuzuri din cauza presiunii create asupra celui care are dosarul în faţă. Dumbravă a afirmat că se pronunţă pentru majorarea măsurii preventive la 48 de ore. „Atunci când Constituţia a fost revizuită în 2003, constituantul s-a pripit prin faptul că a prevăzut reţinerea, ca măsură preventivă şi pe care o poate lua şi procurorul, doar la 24 de ore”, declară Dumbravă. Reamintim că, la începutul anului, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a afirmat că este nevoie de o modificare a duratei reţinerii la 48 sau 72 de ore, soluţie adoptată şi în majoritatea statelor europene şi care a fost validată în practica CEDO de la Strasbourg. Kovesi susţinea că, atunci când investighezi dosare privind zeci de persoane şi care au zeci de volume, este nerealist să ceri procurorilor ca, în 24 de ore, să întocmească toate actele procedurale şi să audieze toţi suspecţii. „Să nu uităm că, în acelaşi interval, avocaţii trebuie să studieze dosarele pentru a pregăti apărarea, iar instanţa trebuie să facă audieri şi să se pronunţe înainte de expirarea celor 24 de ore. În acest mod transformăm justiţia într-o activitate contra cronometru şi creăm riscul unor erori de procedură sau unor vicii de apărare”, sublinia Kovesi. „Spre deosebire de reglementările din Codul de procedură penală anterioare anului 2003, prin Legea 281/2003, ca urmare a condamnărilor României la CEDO, dispoziţiile privind organul competent a dispune arestarea preventivă, durata acesteia şi garanţiile ce însoţesc această măsură au fost modificate, schimbarea fundamentală constând în dispunerea acestei măsuri de către instanţă, şi nu de către procuror”, a explicat Predoiu. Anterior revizuirii Constituţiei pe 31 octombrie 2003, judecătorii CEDO au statuat că procurorul român nu este magistratul independent ce poate decide arestarea preventivă, la momentul respectiv anchetatorul putând lua o astfel de măsură pentru trei zile (72 de ore).