FĂRĂ IMPLICARE POLITICĂ Unul dintre obiectivele guvernării USL îl reprezintă revizuirea Constituţiei României. Un criteriu important promovat de liderii PNL, PSD şi PC este ca demersul să nu aibă niciun fel de implicare politică. Vicepreşedintele PSD senatorul Ioan Chelaru punctează, într-un comunicat de presă, că în 21 de ani de când „funcţionează” actuala Lege Fundamentală, s-au întâmpinat dificultăţi în aplicarea sa care au avut drept cauză \'\'fie interpretări eronate ale unora dintre textele constituţionale, fie neadaptarea unora dintre soluţiile legislative găsite în 1991 şi, respectiv, în 2003, la contextul social şi politic contemporan, aflat în plină evoluţie\'\'. „Viitorul proces de revizuire a Legii Fundamentale trebuie să aibă ca scop crearea condiţiilor constituţionale pentru modernizarea statului sub aspectul întăririi rolului administraţiei publice locale şi al raporturilor dintre autorităţile publice, în sensul stabilirii cât mai clar a competenţelor şi diminuării conflictelor juridice de natură constituţională dintre ele”, consideră senatorul PSD. El afirmă că direcţiile principale ale procesului de revizuire a Constituţiei stau sub semnul modernităţii, dar, în egală măsură, scot în evidenţă şi racilele profunde pe care le au societatea românească şi clasa politică.

SISTEM ADMINISTRATIV COMPARABIL CU CEL EUROPEAN USL îşi propune să realizeze, în cadrul revizuirii Constituţiei, un sistem administrativ compatibil cu cel european care \'\'să valorifice şi să integreze tradiţia românească şi să permită racordarea administraţiei locale la beneficiile de care se bucură România în calitate de stat membru al Uniunii Europene\'\'. Chelaru punctează că este necesată limitarea influenţei factorului politic şi dă exemplu modul în care sunt numiţi judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR). \'\'În istoria recentă a acestei instituţii s-a dovedit că actuala modalitate de desemnare a judecătorilor CCR este un eşec pentru democraţie, pe care USL nu doreşte să-l perpetueze în practica de stat. Curtea trebuie să rămână un garant al respectării Constituţiei, iar pentru ca acest lucru să redevină o realitate se impune modificarea şi completarea dispoziţiilor constituţionale în sensul asigurării deplinei independenţe a membrilor săi\'\', completează Chelaru.