Distrugerea faunei şi florei produce anual pagube cuprinse între 1.350 şi 3.100 de miliarde de euro la nivel mondial, potrivit unui studiu prezentat la o conferinţă a ONU asupra biodiversităţii care a avut loc la Bonn, Germania. Studiul, realizat de UE şi de Ministerul german al Mediului, constituie una dintre primele evaluări majore ale impactului economic al distrugerii biodiversităţii în lume, după exemplul raportului lui Sir Nicholas Stern asupra costurilor schimbărilor climatice. “Încercăm să navigăm pe ape tulburi, fără hartă şi cu un compas vechi defect”, a spus principalul autor al studiului, Pavan Suhdev, un înalt oficial al Deutsche Bank în India. Intitulat “The Economics of Ecosystems and Biodiversity” (Economia sistemelor ecologice şi a biodiversităţii), studiul dă o valoare monetară unor factori de mediu precum apa, protecţia împotriva inundaţiilor, medicamentele naturiste, pădurile. “În timp ce bunăstarea noastră depinde total de serviciile oferite de aceste ecosisteme, acestea sînt considerate drept bunuri publice fără piaţă şi fără preţ”, subliniază raportul.

“Anumite ecosisteme sînt deja atît de distruse încît nu mai pot fi restaurate”, a concluzionat Suhdev, adăugînd că acestea vor dispărea pînă în 2050 dacă nu se face nimic. 11% dintre spaţiile naturale care existau în 2000 ar putea să dispară, fiind transformate în terenuri agricole sau distruse de schimbările climatice. 40% dintre terenurile cultivate în prezent, în mod tradiţional, ar putea deveni exploatări intensive. 60% dintre recifurile de corali ar putea să dispară, afectînd direct modul de viaţă a miliarde de oameni. Ca şi în cazul încălzirii globale, consecinţele distrugerii biodiversităţii vor afecta mai ales populaţiile sărace, potrivit raportului. Valoarea reală a biodiversităţii şi serviciilor oferite de ecosisteme trebuie integrată în deciziile politice, mai subliniază acest raport. Aproximativ 150 de specii din floră şi faună dispar zilnic, un ritm care este de 100 pînă la 1.000 de ori mai mare decît rata înregistrată în procesul dispariţiei naturale a speciilor, spun cercetătorii. Fondul Mondial pentru Natură (WWF) s-a bucurat că biodiversitatea a fost recunoscută drept o miză globală, aşa cum a fost cazul climei în raportul Stern.