Eforturi globale. Un nou studiu privind valoarea economică a naturii a stabilit că distrugerea sistematică a ecosistemelor, prin defrişarea pădurilor sau distrugerea zonelor umede, va conduce la pierderi de cinci mii de miliarde de dolari anual pentru economia globală. Concluziile studiului „Economia Ecosistemelor şi Biodiversităţii”, condus de un fost bancher britanic, Pavan Sukhdev, reprezintă o descoperire importantă cu privire la efectele distrugerii zonelor naturale, atât de costisitoare pentru omenire. Cercetările sale se adaugă eforturilor globale de salvare a pădurilor, zonelor umede şi recifurilor de corali.

Rezultatele iniţiale ale studiului înfăţişează o imagine apocaliptică. Numai pierderea biodiversităţii produsă de defrişări va costa economia globală 4,5 de trilioane de dolari anual, adică 650 de dolari pe cap de locuitor al planetei. Iar aceasta reprezintă doar o parte din costul total al degradării mediului, la care mai contribuie supradezvoltarea, agricultura intensivă şi schimbările climatice. Valoarea economică a celor 63 de milioane de hectare de zone umede din întreaga lume a fost estimată la 3,4 miliarde de dolari. Aproape jumătate din piaţa produselor farmaceutice, în valoare totală de 640 miliarde de dolari, provine din resurse genetice. Numai agenţii care luptă împotriva cancerului, conţinuţi de organismele marine, sunt estimaţi la un miliard de dolari pe an.

Pierderi însemnate. Un studiu al Grădinilor Botanice Regale de la Kew, al Muzeului de Istorie Naturală de la Londra şi a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii avertizează că peste o cincime dintre speciile de plante de pe glob riscă să intre în categoria speciilor aflate pe cale de dispariţie. Se speră că legătura dintre dispariţia biodiversităţii şi ameninţarea la adresa economiei va fi un semnal de alarmă. Cu toate acestea, în opinia multor cercetători, paguba economică şi ecologică a fost deja produsă. Peste un sfert din biodiversitatea naturală a lumii a dispărut până în anul 2000, iar încă 11 procente din biodiversitatea terestră va dispărea până în 2020.

În condiţiile în care experţii avertizează că ne aflăm cu două decenii în urmă la capitolul oprirea schimbărilor climatice, ONU, Banca Mondială şi reprezentanţi din aproape toate guvernele lumii insistă că nicio ţară nu îşi poate permite să creadă că nu va fi afectată de pierderea biodiversităţii. Convenţia Diversităţii Biologice de la Nagoya din Japonia, care va avea loc la sfârşitul acestei luni, va aduce în discuţie nu numai îngrijorările legate de mediu, ci şi impactul pe care degradarea acestuia îl are asupra securităţii economice.

Specii care dispar. Cercetătorii britanici au luat probe de la aproximativ 4.000 de specii de plante şi au ajuns la concluzia ca 22% dintre acestea ar trebui clasificate drept ameninţate, aceeaşi rată alarmantă ca şi în cazul mamiferelor. Cercetătorii au investigat tipurile cheie de plante printre care muşchi, ferigi, orhidee şi legume din categoria celor cu păstăi. Se estimează că peste 100.000 de plante sunt în pragul dispariţiei, iar distrugerea pădurilor şi incendiile sunt cele mai vinovate de această situaţie. Teama biologilor este că multe specii de plante dispar înainte de a fi analizate, multe dintre acestea având importante valori medicinale. Remediile pe bază de plante sunt singura sursă de tratare a multor boli în cele mai sărace ţări ale lumii şi s-au dovedit a fi esenţiale în combaterea unor maladii grave, precum malaria şi leucemia. Cele mai ameninţate sunt plantele din pădurile tropicale, dar pe lista roşie au fost incluse chiar şi plante pe care le considerăm în afara oricărui pericol, una dintre acestea fiind chiar ghiocelul.