Divergenţele legate de ambiţiile Ucrainei de a adera la NATO persistă, în condiţiile în care miniştrii Apărării din statele membre ale Alianţei şi omologul lor ucrainean au participat, joi, la Tallinn, la o întîlnire pe această temă. După deschiderea sesiunii, preşedintele eston, Toomas Hendrik Ilves, a cărui ţară este membră NATO din 2004, a cerut membrilor Alianţei să dezbată direct aderarea Ucrainei la această organizaţie, depăşind divergenţele care blochează în continuare Planul de Acţiune în vederea Aderării (MAP). ”Trebuie să medităm asupra unei soluţii pentru a debloca impasul privind calendarul şi simbolurile politice. Una dintre posibilităţi este poate de a recunoaşte că MAP, în varianta care a fost propusă unei ţări ca a mea, în 1999, este depăşită”, a declarat preşedintele eston. El a mai subliniat importanţa strategică a Ucrainei şi cea a democraţiei pentru stabilizarea regiunii de la Marea Neagră şi Balcani. ”Ucraina şi destinul său rămîn un test pentru viitorul Europei”, a conchis Toomas Hendrik Ilves.

Nicio decizie nu a fost luată în cadrul reuniunii de la Tallinn, miniştrii urmînd să se reunească luna viitoare, la Bruxelles, pentru a continua discuţiile despre includerea în MAP a Ucrainei şi Georgiei. Reuniunea de la Tallinn a intervenit pe fondul deteriorării relaţiilor dintre NATO şi Rusia, după conflictul ruso-georgian din august. În acest context, extinderea NATO pînă la graniţele Rusiei divizează membrii Alianţei. SUA apreciază că Rusia nu ar trebui să împiedice integrarea deplină în NATO a fostelor republici sovietice. Parisul şi Berlinul consideră că războiul din august nu a făcut decît să confirme riscurile pe care le implică integrarea acestor ţări în NATO. Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a recunoscut că ”mediul de securitate european a fost modificat în urma conflictului din august”, subliniind dreptul Ucrainei şi Georgiei de a-şi alege liber strategia de securitate.