Uniunea Europeană nu va aplica o taxă pe tranzacţiile financiare în toate statele membre, întrucât miniştrii de Finanţe din UE nu au reuşit să ajungă la un acord. Astfel, măsura va fi implementată într-un număr mai mic de ţări, între care Germania şi Franţa. Un „nu” categoric a aparţinut reprezentanţilor Marii Britanii, Irlandei şi Olandei. Italia şi Finlanda, care susţineau taxa, în primăvară, au anunţat că „se mai gândesc”. Poziţia României este indecisă, însă majoritatea economiştilor nu văd cu ochi buni taxa. Recent, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, spunea ca taxa în cauză este o idee proastă, pentru că orice cost suplimentar pentru bănci va fi suportat, indirect, de către clienţi (dobânzi, comisioane, taxe mai mari). În al doilea rând, potrivit oficialului BNR, taxarea instituţiilor financiare europene le va dezavantaja în lupta cu jucătorii din alte părţi ale lumii. Proiectul Comisiei prevede introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare de 0,1% pentru acţiuni şi obligaţiuni şi de 0,01% pentru alte produse de profil, care ar genera până la 57 miliarde euro la nivelul UE. Cei care sunt de acord cu taxa spun că este vorba despre o protecţie împotriva speculei financiare şi mişcărilor bruşte din pieţe, care pot afecta stabilitatea pieţelor valutare şi monedelor locale. Să nu uităm însă şi cea mai simplă explicaţie, probabil corectă - UE are nevoie de bani. Când pompezi bani în cauze pierdute precum Grecia şi când finanţezi întregi sectoare bancare compromise, mai devreme sau mai târziu tot ajungi la fundul sacului.