Regimul sirian, slăbit de patru ani de război, este pe cale să se împace cu ideea unei divizări de facto a țării, limitându-și ambițiile la... Siria utilă, estimează personalități apropiate puterii de la Damasc, diplomați și analiști. Această strategie este ilustrată de retragerea de joi a armatei din orașul Palmira, după ofensiva lansată de jihadiștii din gruparea teroristă Statul Islamic (SI).

De la începerea revoltei împotriva lui Bashar al-Assad, în 2011, teritoriile aflate sub controlul regimului se reduc de la o zi la alta. În prezent, regimul sirian nu ar mai controla decât 22% din țară, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), dar în teritoriile rămase sub control guvernamental este concentrată majoritatea populației. Geograful francez Fabrice Balanche estimează că între 10% și 15% din populație locuiește în teritoriile controlate de SI, între 20% și 25% în teritoriile căzute sub controlul Frontului Al-Nosra și al aliaților săi, între 5% și 10% sub autoritatea milițiilor kurde și între 50% și 60% în regiunile controlate de regim. ”Divizarea Siriei este inevitabilă. Regimul vrea să controleze litoralul, cele două orașe din centrul țării, Hama și Homs, precum și capitala Damasc”, a declarat, sub rezerva anonimatului, un om politic sirian apropiat regimului. Nordul, estul și sudul țării sunt deja în mâinile rebelilor și ale jihadiștilor. Și, după eșecul ultimei ofensive, din februarie, de a stopa aprovizionarea rebelilor la Alep, armata este peste tot în defensivă, cu excepția orașului de coastă Qalamoun, la frontiera cu Libanul. Mai mulți experți estimează că schimbarea de strategie a fost inițiată de Teheran, care consideră că este mai bine să ai mai puține teritorii, dar să ții bine de ele. Aram Nerguizian, expert în probleme militare la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din SUA, crede că ”regimul pare să fi acceptat ideea de a securiza și de a apăra esențialul, cu cei 175.000 de militari de care dispune și în care sunt incluși armata, milițiile, Hezbollah și combatanții șiiți afgani. În orice caz, nimic nu indică o apropiată prăbușire a regimului, mai ales dacă își schimbă strategia. Chiar dacă pentru unii poate părea demoralizantă, o strategie mai puțin ofensivă va consolida liniile de aprovizionare și va da o mai mare marjă de manevră conducerii sale”.

Potrivit OSDO, 68.000 de soldați au fost uciși de la începutul conflictului, care a făcut în total 220.000 de victime.