Viitorul provinciei generează diviziuni între guvernele europene, deşi acestea au puţin timp la dispoziţie pentru a rezolva divergenţele, înainte ca subiectul să fie prezentat la Naţiunile Unite. Un oficial de rang înalt din cadrul Comisiei Europene a declarat că lipsa de consens între statele membre ale Uniunii, cu privire la recunoaşterea provinciei Kosovo, afectează eforturile privind redactarea unei rezoluţii Naţiunilor Unite pe această temă.

Poziţia oficială a Uniunii Europene este în favoarea unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, redactate în baza eforturilor depuse de Martti Ahtisaari, negociatorul Naţiunilor Unite în acest caz. Statele membre ale Uniunii Europene au divergeţte cu privire la modul în care poate fi depăşită opoziţia Serbiei faţă de independenţa Kosovo. În timp ce Marea Britanie, care tinde să recunoască independenţa Kosovo, consideră că ar putea fi nevoie că acordul să fie impus, nu negociat, state precum Grecia, Ciprul şi Spania nu sînt de acord cu o astfel de poziţie.

Problema este cu atît mai sensibilă cu cît planul întocmit de Martti Ahtisaari riscă să fie respins de Rusia în cadrul Naţiunilor Unite. Statele Unite şi Marea Britanie se tem, însă, că Balcanii de Vest vor rămîne o sursă de instabilitate în Europa, dacă statutul provinciei Kosovo nu este stabilit în următoarele cîteva luni.

Un lucru este însă sigur. NATO va rămîne în Kosovo şi după definirea noului statut al provinciei. Afirmaţia a fost dată publicităţii de către secretarul general al Alianţei, în timp ce recentele manifestaţii ale albanezilor care cer independenţa imediată au generat temeri privind reluarea tensiunilor. După o reuniune cu Jaap de Hoop Scheffer, preşedintele sîrb, Boris Tadic a declarat, la rîndul său, că securitatea provinciei este de o importanţă vitală pentru rezultatul negocierilor privind viitorul statut al Kosovo. Jaap de Hoop Scheffer nu a precizat însă cît timp vor rămîne trupele NATO în această provincie, după definirea noului statut.

Planul lui Martti Ahtisaari, chiar dacă presupune o formă extinsă de suveranitate, este considerat insuficient de Mişcarea Autodeterminarea, care cere independenţa imediată. Aceasta a şi organizat două manifestaţii care au reunit de fiecare dată mai multe mii de albanezi. Cea din 10 februarie a dat naştere unor ciocniri între poliţie şi protestatari, în cadrul cărora doi albanezi au fost ucişi. Planul Ahtisaari, parţial modificat după negocierile de la Viena dintre oficialii sîrbi şi albanezii din Kosovo, a fost respins de autorităţile de la Belgrad înainte de reuniunea la vîrf, ce va avea loc astăzi, în capitala austriacă, a principalilor lideri sîrbi din Kosovo.