Postura de sperietoare pentru parlamentari nu-l mai prinde pe preşedintele Traian Băsescu, care, după ce a aprofundat textul Constituţiei, a realizat că nu prea poate cere dizolvarea Parlamentului, aşa cum probabil şi-ar fi dorit. Atât preşedintele PSD, Mircea Geoană, cât şi cel al PNL, Crin Antonescu, au invocat faptul că, în cazul căderii a două guverne propuse de premieri desemnaţi de actualul preşedinte, alegerile anticipate sunt improbabile. “Rămâne de văzut, inclusiv la Curtea Constituţională, dacă o eventuală cădere de două ori a unui Guvern înseamnă, automat, pentru un nou mandat de preşedinte, dizolvarea Parlamentului”, a declarat Geoană. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, consideră că din punct de vedere constituţional, chiar căderea înainte de 6 decembrie a Guvernului propus de Liviu Negoiţă nu înseamnă alegeri anticipate, “pentru că în noul mandat preşedintele ar trebui să mai facă două încercări, indiferent cine ar fi acela”. Constituţia prevede, la articolul 89, că, “după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”. Alineatul 3 al aceluiaşi articol menţionează însă că “Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă”. Conform prevederilor constituţionale, un preşedinte îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către cel ales la scrutinul prezidenţial următor. În aceste condiţii Traian Băsescu nu poate decât să privească neputincios cum şi al doilea Guvern, care, de fapt, este tot primul, nu va trece examenul pe care îl va susţine în faţa Parlamentului.