Dmitri Medvedev, candidatul susţinut de Vladimir Putin, a cîştigat alegerile prezidenţiale de duminică, în Rusia, obţinînd 70,23% din voturile exprimate, potrivit anunţului făcut luni de Vladimir Ciurov, preşedintele Comisiei Electorale Centrale, după verificarea a 99,45% din buletinele de vot. Al doilea clasat, comunistul Ghennadi Ziuganov, a fost votat de 17,76% dintre alegători. Participarea la vot a fost de 69,65%. Medvedev se apropie astfel de scorul obţinut de Putin, care a fost ales cu 71,31% din voturi la prezidenţialele din 2004. Candidatul comunist, Ghenadi Ziuganov, a anunţat că va depune plîngere în justiţie pentru încălcări ale legii electorale. Ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski, considerat un apropiat al Kremlinului şi care a obţinut 9,5% din sufragii, a renunţat să depună plîngere împotriva neregulilor care au marcat acest scrutin. ”Nu sînt mulţumit de rezultate, însă înţeleg că este inutil să le contest”, a declarat Jirinovski, veteran în cursa prezidenţială. Acest scrutin contestat, criticat ca avînd un rezultat cunoscut, deschide calea unui tandem la conducerea statului cu Vladimir Putin ca premier.

”Alegerile prezidenţiale din Rusia au repetat majoritatea deficienţelor semnalate la scrutinul legislativ din decembrie 2007”, a afirmat şeful delegaţiei de observatori ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei /APCE/, Andreas Gross, în prezentarea raportului asupra misiunii de monitorizare. Gross a acuzat accesul inegal la media al candidaţilor, apreciind că aceasta ridică întrebări privind corectitudinea alegerilor. ”Rezultatele alegerilor prezidenţiale reflectă voinţa unui electorat al cărui potenţial democratic nu a fost, din nefericire, folosit”, a mai declarat Andreas Gross.

În vîrstă de 42 de ani, Medvedev va deveni cel de-al treilea preşedinte al Rusiei post-sovietice după Boris Elţîn (1991-1999) şi Vladimir Putin (2000-2008). Dmitri Medvedev a fost felicitat călduros de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, pentru ”victoria convingătoare” în alegerile prezidenţiale, luni, în timpul unei conversaţii telefonice. Medvedev a fost felicitat, de asemenea, de premierul britanic, Gordon Brown. Şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a transmis, luni, felicitări lui Dmitri Medvedev pentru alegerea sa la preşedinţia rusă, sperînd că UE şi Rusia îşi vor dezvolta parteneriatul strategic. Ministrul italian de Externe, Massimo D\'Alema, i-a trimis o scrisoare de felicitare lui Dmitri Medvedev, afirmînd că ”Rusia este o democraţie diferită de cele occidentale. Medvedev este un politician tînăr, un expert şi un prieten al Italiei”. Pe de altă parte, un purtător de cuvînt al Guvernului german a declarat că Germania consideră că alegerile prezidenţiale din Rusia nu au întrunit toate criteriile democratice şi constituţionale şi regretă că observatorii internaţionali nu au avut posibilitatea de a opera liber. Totuşi, cancelarul Angela Merkel a declarat că aşteaptă o primă întrevedere cu Dmitri Medvedev. Potrivit aprecierii premierului finlandez, Matti Vanhanen, victoria lui Dmitri Medvedev la prezidenţialele ruse, după cea a formaţiunii Rusia Unită la alegerile legislative, este un act de susţinere a politicii preşedintelui în exerciţiu Vladimir Putin. Cancelarul austriac, Alfred Gusenbauer, s-a declarat ”puţin surprins” de alegerea lui Dmitri Medvedev la preşedinţia Rusiei. Şeful Guvernului austriac şi-a exprimat totuşi speranţa că Rusia şi UE îşi vor putea dezvolta relaţiile naturale de parteneri strategici, după aceste alegeri. Japonia speră că alegerea noului preşedinte rus va facilita o soluţie privind diferendul teritorial care marchează negativ relaţiile ruso-japoneze, de 60 de ani, dar se îndoieşte că va exista o schimbare majoră faţă de politica lui Vladimir Putin. Japonia contestă suveranitatea Rusiei asupra a patru insule situate în nordul arhipelagului, numite Teritoriile de nord ale Japoniei şi Kurile de Rusia, care le-a ocupat în 1945. Japonia şi Rusia nu au semnat nici un tratat oficial de pace de la sfîrşitul celui de al doilea război mondial.

Manifestaţie a opoziţiei, reprimată

Poliţiştii ruşi au intervenit în forţă, luni, împotriva manifestanţilor opoziţiei, care s-au reunit la Moscova într-un protest neautorizat faţă de alegerile prezidenţiale, arestînd cel puţin zece militanţi. Peste 300 de poliţişti au reţinut zeci de activişti, utilizînd chiar bîtele din dotare, ulterior ducîndu-i pe protestatari către autobuzele staţionate ale poliţiei. Cîţiva demonstranţi au aprins mai multe torţe, fumul generat de acestea împrăştiindu-se în piaţa din centrul capitalei.

Dacă opoziţia nu a avut liber la proteste, în schimb, o mie de tineri militanţi pro-Kremlin au manifestat, luni, în faţa ambasadei SUA la Moscova, după ce au celebrat victoria lui Medvedev la alegeri. Militanţii mişcării naţionaliste Nashi, îmbrăcaţi cu pelerine roşu cu alb, au afişat o pancartă de mari dimensiuni pe care scria ”Ocupaţi-vă de treburile voastre!”, făcînd referire la o frază sarcastică rostită în februarie de preşedintele Putin, la adresa observatorilor OSCE, care au decis boicotarea alegerilor prezidenţiale din Rusia. Aproximativ 20 de poliţişti au fost prezenţi la faţa locului, fără a interveni. SUA au anunţat că vor colabora cu noul preşedinte ales al Rusiei.

Ruşii din Constanţa l-au votat pe Medvedev

Cu ocazia desfăşurării alegerilor prezidenţiale din Federaţia Rusă, la Ambasada Federaţiei din Bucureşti au votat, duminică, 346 de persoane, ceea ce reprezintă 69% din populaţia de cetăţenie rusă cu drept de vot din România. Şi la Constanţa a fost amenajată o secţie de votare, unde şi-au exercitat dreptul de vot 82% din cetăţenii ruşi din Constanţa. Într-un comunicat al Consulatului General al Federaţiei Ruse la Constanţa se precizează că în municipiul şi judeţul Constanţa figurează 40 de cetăţeni ai Federaţiei Ruse cu şedere permanentă sau termporară, cu drept de vot. Majoritatea voturilor exprimate la Constanţa (96%) au fost destinate lui Dmitri Medvedev, restul fiind împărţite între candidaţii Ghenadi Ziuganov şi Andrei Bogdanov. În total, în România sînt înregistraţi 504 cetăţeni ruşi cu drept de vot. În afara graniţelor ruseşti au fost deschise 357 de secţii de votare pentru alegerile prezidenţiale. Potrivit declaraţiilor preşedintelui secţiei de votare deschise la Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, Anatoli Lebedev, prim-vicepremierul Dmitri Medvedev a fost preferat de 284 dintre cele 346 de persoane care au votat în capitală. El a susţinut că Medvedev a fost votat de 82% dintre cetăţenii ruşi care s-au prezentat la vot şi a fost urmat de Ghenadi Ziuganov, candidatul Partidului Comunist, care a obţinut 30 de voturi. Pe locul al treilea s-a clasat Vladimir Jirinovski, cu 20 de voturi, urmat de Andrei Bogdanov, cu şase voturi. Potrivit lui Lebedev, şase buletine de vot au fost considerate anulate de membrii comisiei.