Preşedintele Rusiei a calificat drept ”monstruoase” imaginile care înfăţişează tentativele unor manifestanţi de a arbora drapelul românesc pe clădiri oficiale din R. Moldova, la 7 aprilie. Dmitri Medvedev a criticat revoltele post-electorale de la 7 aprilie din R. Moldova, calificîndu-le drept inacceptabile şi anticonstituţionale. ”Înţeleg că oamenii pot fi nemulţumiţi de rezultatele alegerilor, pot să înţeleg că opoziţia cere autorităţilor o măsură sau alta, chiar şi renumărarea voturilor”, a explicat acesta. Rezultatele noii numărători dispusă duminică de Curtea Constituţională vor fi publicate săptămîna viitoare, potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău. Cel puţin o persoană a fost ucisă, cîteva zeci rănite şi peste 300 arestate în cursul violenţelor postelectorale din capitala moldoveană.

Preşedinţia cehă a UE, preocupată de riscurile presupuse de politica României privind cetăţenia

Instituţiile europene sînt consternate de propunerea României de a simplifica acordarea cetăţeniei pentru aproape un milion de moldoveni, iar preşedinţia cehă a UE şi-a exprimat public preocuparea privind riscurile pe care le-ar putea presupune decizia. Dacă, la rîndul lor, autorităţile de la Chişinău ripostează prin incriminarea dublei cetăţenii, statul român ar putea primi un sfert din populaţia ţării vecine, potrivit unui oficial UE, care a calificat acest scenariu ca ”înfricoşător” în ceea ce priveşte stabilitatea regională. Mai mulţi oficiali UE consideră însă că proiectul reprezintă mai mult o declaraţie politică, rostită de preşedintele român în contextul alegerilor prezidenţiale, care nu va fi niciodată pusă în aplicare. Potrivit reglementărilor europene, România şi celelalte state sînt libere să acorde cetăţenie după cum consideră de cuviinţă, dar o naturalizare de asemenea amploare ar fi fără precedent, în condiţiile în care statele UE naturalizează anual circa 730.000 de persoane.

”Regulile comunitare impun UE să accepte decizia bruscă a României, unul dintre cei mai disfuncţionali şi indisciplinaţi membri ai săi, de a grăbi acordarea cetăţeniei pentru un milion de moldoveni, chiar dacă nu e de acord cu ea şi nu a fost consultată”, comentează ”Financial Times”. ”În mod similar, Bruxelles-ul este adesea ostaticul unor politici neconstructive faţă de Turcia, stat candidat, din partea Guvernului Ciprului (cipriot grec) sau faţă de statul candidat Croaţia, în disputa sa frontalieră cu Slovenia. Atitudinea impulsivă a României, deşi nu vizează conflicte de graniţă şi suveranitate, aminteşte totuşi de o eră a transferului de populaţie şi de criterii etnice pentru cetăţenie, pe care UE doreşte să o depăşească. Problema reală a UE se referă la modalitatea de abordare a vecinilor pe care nu intenţionează să-i accepte ca membri. R. Moldova este una dintre ţările din fostul bloc sovietic care au conflicte nerezolvate şi care sînt prinse între est şi vest, între Rusia şi UE (precum Georgia, Ucraina şi Azerbaidjan). Proiectul Parteneriatului Estic riscă să pară fără sens, dacă UE nu arată că poate influenţa evenimentele din R. Moldova şi România”, comentează publicaţia citată.

SUA atrag atenţia Chişinăului că nu există justificări pentru actele de violenţă din 7 aprilie

SUA sînt îngrijorate de situaţia apărută în R. Moldova ca urmare a violenţelor din data de 7 aprilie, despre care consideră că nu există justificări, subliniază Robert Wood, purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat american. SUA îndeamnă Guvernul să acţioneze în conformitate cu legile moldovene şi cu legislaţia internaţională în interacţiunile cu opoziţia, protestatarii şi media, apreciind că toate părţile implicate trebuie să demonstreze responsabilitate. ”Subliniem faptul că nu există justificări pentru actele de violenţă din 7 aprilie. SUA îşi menţin angajamentul de a lucra strîns cu R. Moldova şi poporul moldovean în drumul acestora spre integrarea europeană. Respectul pentru statul de drept şi drepturile omului sînt elemente de bază în relaţia noastră”, conchide comunicatul Departamentului de Stat.