Curtea Constituțională a României (CCR) a dat peste cap întreaga activitate DNA prin decizia potrivit căreia procurorii și-au depășit atribuțiile prin cercetarea modului în care a fost elaborată Ordonanța nr. 13. Motivarea deciziei a lovit puternic în imaginea DNA și, implicit, în cea a procurorului-șef Laura Codruța Kovesi, judecătorii CCR stipulând faptul că aprecierea oportunității adoptării unei Ordonanțe de Urgență constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, putând fi cenzurat doar prin controlul parlamentar. Judecătorii CCR au precizat că a existat un conflict juridic de natură instituțională, în momentul în care DNA a început ancheta pentru modul în care Guvernul a emis OUG 13. Președintele Curții, Valer Dorneanu, a explicat că procurorii DNA nu sunt în măsură să judece oportunitatea emiterii OUG 13 de către Executiv.

Dincolo de aspectele sesizate de CCR, într-un articol publicat pe Lumea Justiției (luju.ro) sunt prezentate toate dedesubturile anchetei DNA. Articolul pleacă de la decizia DNA de a-și declina competența la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ), în cazul anchetei privind Ordonanța 13. Sursa precizează că decizia DNA prin care dosarul a fost trimis la PICCJ a fost semnată de procurorul Paul Silviu Dumitriu - fost consilier al Monicăi Macovei în Ministerul Justiţiei, alături de judecătorul Vasilica Danileţ, şi actualul procuror-şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul DNA. Sursa precizează că, în cuprinsul Ordonanţei transmise la PICCJ în ziua pronunţării Curţii Constituţionale a României cu privire la existenţa unui conflict între puterile statului, procurorul Paul Dumitriu a dispus, înaintea măsurilor de clasare, disjungere şi declinare a cauzei la Parchetul General, şi măsura extinderii urmăririi penale cu privire la infracţiunile de sustragere sau distrugere de înscrisuri, sustragere sau distrugere de probe ori înscrisuri şi fals intelectual. „Extinderea urmăririi penale s-a făcut după ce la DNA au fost defilaţi pentru a fi audiaţi membri ai Guvernului, precum miniştrii Graţiela Gavrilescu, Carmen Dan şi secretarii de stat din Ministerul Justiţiei Oana Hăineală şi Constantin Sima. Aceştia din urmă au finalizat prin a fi destituiţi din funcţia de secretari de stat în Ministerul Justiției după ce procurorul general Augustin Lazăr şi-a exprimat dorinţa ca aceştia să se întoarcă acasă, unde e nevoie de ei“, se arată în articol. Sursa mai punctează că, după tot spectacolul mediatic care i-a avut ca protagonişti pe membrii Guvernului şi pe procurorii DNA care voiau să afle oportunitatea şi legalitatea emiterii Ordonanţei 13/2017, însuşi procurorul Paul Dumitru concluzionează în ordonanţa de declinare a dosarului creat după denunţul fostului consilier al Monicăi Macovei, Mihai Politeanu, că „actele de urmărire penală efectuate în cauză nu au confirmat săvârşirea vreunei fapte de natură penală”, dar şi că “nu au rezultat date sau indicii concrete care să conducă la concluzia săvârşirii unor infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie”. Cu toate acestea, ex-consilierul lui Macovei Paul Dumitriu propune clasarea cauzei şi declinarea competenţei de la DNA la PICCJ, mai notează sursa citată. În aceste condiții, se naște întrebarea: de ce a mai declinat procurorul Paul Dumitriu dosarul la PICCJ dacă a efectuat la DNA verificări în urma cărora s-a stabilit că nu au rezultat indicii concrete de săvârşire a unor infracţiuni?

CE AU REȚINUT PROCURORII

Iată ce conține ordonanța procurorului Paul Dumitriu: „Analizând actele aflate la dosar, se constată că nu se poate reţine în prezenta cauză săvârşirea infracţiunii prev. de art. 13 din Legea nr.78/2000 de către persoane ce deţin funcţii de conducere într-un partid politic care şi-ar fi exercitat autoritatea sau influenţa politică în vederea adoptării în seara zilei de 31.01.2017 a unei Ordonanţe de Urgenţă prin care au fost modificate codurile penal şi de procedura penală cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care în felul acesta au beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite, deoarece actele de urmărire penală efectuate în cauză nu au confirmat săvârşirea vreunei fapte de natură penală. Raportând prevederile care incriminează infracţiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, la datele rezultate în urma efectuării urmăririi penale, se constată că nu au rezultat date sau indicii concrete care să conducă la concluzia săvârşirii unor infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie. În urma analizării actelor de urmărire penală aflate la dosar, mai precis a declaraţiilor martorilor audiaţi în cauză, a documentelor ridicate şi a celorlalte probe, nu au rezultat indicii concrete în sensul celor sesizate în denunţul ce a stat la baza înregistrării prezentului dosar cu nr. 47/P/2017. Nu au rezultat date certe care să conducă la identificarea unei persoane care deţine o funcţie într-un partid politic care să îşi fi exercitat influenţa sau autoritatea pentru a determina iniţierea, redactarea şi adoptarea proiectelor de acte normative privind modificarea CP şi CPP, precum şi a graţierii”.

Iohannis: „Sunt foarte mulţumit de activitatea procurorilor-şefi ai DNA şi DIICOT“

La mai bine de o săptămână de la publicarea motivării CCR în ceea ce privește Ordonanța 13, a ieșit și preşedintele Klaus Iohannis cu o declarație pe această temă. Deloc surprinzător, Iohannis, cel care a făcut presiuni asupra tuturor instituțiilor pentru abogarea Ordonanței 13, consideră că nu se impune nicio sancțiune pentru procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și pentru procurorul general Augustin Lazăr. „Sunt foarte mulţumit de activitatea acestora. Sincer, nu cred că cineva va solicita aşa ceva (demiterea acestora, n.r.). E bine ca din când în când să se facă evaluarea activităţii acestora“, a spus preşedintele. Comentând în context decizia CCR privind ancheta în cazul Ordonanţei 13, preşedintele a spus că deciziile Curţii Constituţionale sunt bune pentru "a evita unele situaţii pe viitor", dar că printre consecinţele acestei decizii nu trebuie să se afle şi luarea unor "măsuri administrative".