Electorata a fost introdusă prea târziu şi va avea un efect redus, apreciază Magda Săndulescu, directorul executiv al reţelei de retail BCR, afirmând că o variantă mai bună ar fi fost ca statul să deducă fiscal dobânda sau costul total aplicat creditului lunar pentru anumite segmente de clienţi. "Impactul real al schemei nu va fi unul mare, întrucât clienţii au înţeles că amânarea unei dobânzi şi creşterea perioadei de credit vin cu un cost suplimentar, aşadar, din efortul de educare se înţelege şi eficienţa instrumentului. Eram adepţii unor măsuri simplificate care să ducă la un efect rapid în piaţă", a declarat Săndulescu sâmbătă, la Conferinţele BCR. Directorul BCR spune că măsura Guvernului vine prea târziu, în condiţiile în care băncile au efectuat deja restructurări masive de credite ca urmare a crizei financiare începute în 2009-2010 şi care continuă şi în prezent. "În plus, sistemul este foarte complicat, clientul respectiv trebuie să completeze acele deduceri fiscale în fiecare lună, trebuie să se ducă la angajator lunar. În schimb, orice mecanism simplu, dacă e corect aplicat în economie, va avea un efect rapid, cum a fost cazul programului „Prima Casă“. Acolo au înteles toţi clienţii cum funcţionează procesul, aici s-ar fi putut aplica doar o deducere", a explicat Săndulescu.

La rândul său, Consiliul Fiscal (CF) a transmis vineri că schema fiscală aprobată de Guvern nu este atractivă pentru majoritatea debitorilor, având în vedere că circa 90% din totalul celor eligibili au întârzieri la plată mai mici de 15 zile. "Există şanse rezonabile ca propunerea legislativă să fie mai puţin atractivă în cazul debitorilor care nu înregistrează întârzieri la plată (circa 90% din totalul debitorilor eligibili) şi, în acelaşi timp, mai atractivă pentru cei care înregistrează deja întârzieri mai semnificative, dar până în 90 de zile, dar care reprezintă sub 10% din debitorii eligibili“, se arată în opinia CF privind restructurarea creditelor.

CF a realizat o analiză pe eşantionul de debitori bancari persoane fizice cu venituri lunare brute sub 2.200 lei. În această categorie se încadrează circa 985.000 de debitori, reprezentând 48,84% din totalul celor care au luat credite imobiliare şi de consum pe segmentul de retail. Luând în calcul un exemplu al valorii rămase de rambursat de către un client de 26.651 lei, cu o dobândă anuală efectivă (DAE) de 10,2% şi o perioadă rămasă din contract de 6 ani, clientul plăteşte, în mod normal, o rată lunară de 496,2 lei şi o dobândă totală de 9.087,37 lei. În cazul restructurării cu deducere fiscală, cu reducerea ratei de maximum 35% şi prelungirea scadenţei cu doi ani, rata lunară va fi de 322,68 lei în primii doi ani şi de 448,97 lei în următorii 6 ani. În această situaţie, clientul va plăti o dobândă totală de 13.419 lei, iar economia de la plata impozitului pe venit se situează la 1.293 lei, creditul având un cost anual efectiv de 9,62%. Deşi rata lunară şi costul anual sunt mai mici, clientul rambursează băncii, în total, mai mulţi bani decât dacă n-ar fi optat pentru restructurare, întrucât perioada pe care se aplică dobânda creşte cu doi ani.

CF apreciază că este greu de estimat câte persoane vor beneficia, în realitate, de această facilitate, decizia depinzând de capacitatea debitorului de a-şi plăti datoriile către bancă, dar şi de dispoziţia băncilor de a aproba restructurările de credit. Astfel, în situaţia puţin probabilă în care toţi debitorii eligibili ar opta pentru reducerea ratei cu 35% pe o perioadă de doi ani, iar băncile ar aproba toate cererile de restructurare, impactul bugetar anual calculat pentru 2016 şi 2017 ar putea fi de maximum 771,73 milioane lei, nivel apropiat de estimarea Ministerului Finanţelor, de 725,5 milioane lei pentru 2016 şi 757 milioane lei pentru 2017. Ca atare, CF apreciază că există o "probabilitate ridicată ca impactul bugetar net să fie mai apropiat de zero, acesta fiind scenariul în care niciun debitor eligibil nu ar opta pentru această facilitate sau nicio bancă nu ar aproba cererile de restructurare". "Aceasta se datorează atât caracterului opţional al facilităţii, în condiţiile în care gradul de atractivitate este potenţial redus pentru acei debitori care nu înregistrează arierate în serviciul datoriei (90% din cei cu restanţe sub 90 zile au întârzieri la plată mai mici de 15 zile), cât şi potenţialului efect de antrenare asupra economiei din perioada de diminuare a ratelor lunare de plată ca urmare a plusului temporar de venit disponibil", notează CF.