• Sub aspectul pregătirii pentru învăţămîntul superior, studiul arată că doar 37% din populaţia cu vîrsta cuprinsă între 19 şi 21 de ani care provine din familii din mediul rural este absolventă a unei forme de învăţămînt secundar, faţă de 68% din cea de aceeaşi vîrstă din familiile care locuiesc în urban

• Doar 4% din totalul locuitorilor din mediul rural cu vîrsta între 25 şi 29 de ani au o diplomă de studii superioare

• Doar 30% din totalul celor care urmează o formă de învăţămînt superior sînt studenţi bugetari, restul plătind între 1.500 şi 3.500 euro pe an pentru finanţarea studiilor

Aproape 30% din populaţia UE din grupa de vîrstă 25-34 de ani va avea finalizate studii superioare în 2020, în timp ce în România ponderea va fi de sub 15%, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale şi Ministerului Educaţiei lansat, vineri, la Forumul UNESCO pentru învăţămîntul superior. Un motiv pentru care România se situează în continuare în urma altor ţări membre UE din punct de vedere al ratelor de participare este numărul mic de studenţi din familiile cu venituri reduse şi din mediul rural, potrivit studiului. Probabilitatea este mult mai mare ca elevii din mediile urbane şi categoriile mai înstărite ale populaţiei României să urmeze studii universitare. Aproape jumătate din populaţia din grupa de vîrstă 24-29 de ani din categoria cu venitul cel mai ridicat (43%) au absolvit o formă de învăţămînt superior faţă de doar 2% şi 5% din cele două grupuri cu cel mai mic venit. În mod asemănător, aproximativ 27% din populaţia urbană din grupa de vârstă 25-29 ani are studii superioare, faţă de doar 4% din populaţia rurală de aceeaşi vîrstă. Studiul arată că aceste inegalităţi structurale se datorează în parte procentului mare din populaţia României (45% în 2005-2006) care locuieşte în mediul rural unde capul unei familii are în medie mai puţini ani de şcoală, iar veniturile medii sînt mai mici. Sub aspectul pregătirii pentru învăţămîntul superior, studiul arată că doar 37% din populaţia cu vîrsta cuprinsă între 19-21 de ani care provine din familii din mediul rural este absolventă a unei forme de învăţămînt secundar, faţă de 68% din cea de aceiaşi vîrstă din familiile care locuiesc în urban. În parte, faptul se datorează numărului foarte mic de licee din mediul rural, ceea ce face ca aproape toţi elevii din aceste zone care ar dori să-şi continue studiile secundare să fie nevoiţi să meargă la un liceu din urban, acest lucru fiind imposibil din cauza costurilor foarte mari. Tinerii din mediul rural şi-ar dori să urmeze cursurile învăţămîntului superior, dar din cauza veniturilor nu-şi permit acest lucru, altfel că 37% din populaţia din grupa de vîrstă 19-21 de ani absolvise liceul în 2005-2006, dar cinci ani mai tîrziu, doar 4% din totalul locuitorilor din mediul rural cu vîrsta între 25-29 de ani avea o diplomă de studii superioare. În mod asemănător, un foarte mic procent din membrii familiilor foarte sărace merg mai departe la universitate după terminarea liceului. Raportul prezintă şi costurile ridicate din învăţămîntul superior. Doar 30% din totalul celor care urmează o formă de învăţămînt superior sînt studenţi bugetari, restul de 70% (înscrişi în anul 2007-2008) au plătit între 1.500-3.500 euro pe an (în care intră şi cheltuielile de întreţinere) pentru finanţarea studiilor lor. Numărul studenţilor din învăţămîntul superior aproape s-a triplat în ultimul deceniu ajungînd, în 2007-2008, la puţin sub un milion.