Doar 20% dintre lucrătorii pe cont propriu înregistraţi în România sunt asiguraţi în sistemul public de sănătate şi doar 1,2 milioane de astfel de lucrători, din totalul de peste 1,7 milioane, au plătit contribuţiile către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) anul trecut, rezultă dintr-un studiu prezentat, vineri, de Blocul Naţional Sindical (BNS). Studiul privind piaţa muncii, realizat în urma centralizării datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) şi de instituţii europene de profil, arată în ce măsură Codul Muncii adoptat în 2011 şi Legea dialogului social au influenţat relaţiile de muncă şi nivelul salarial. Documentul arată că reforma pieţei muncii nu a reuşit să stopeze tendinţa de precarizare a condiţiilor de muncă şi transferul populaţiei ocupate din statutul de salariat în statutul de lucrător pe cont propriu sau lucrător neremunerat. „Vorbim de precarizare pentru că veniturile obţinute de lucrătorii pe cont propriu sunt mult mai volatile decât în cazul salariilor, fiind în mod vizibil şi consistent afectate de criză. În plus, menţionăm şi faptul că veniturile obţinute se situează, începând din 2010, sub nivelul salariului minim pe economie. Aproximativ 60% dintre persoanele incluse în această categorie sunt, în fapt, relaţii de muncă mascate, respectiv: lucrători independenţi, agricultori, persoane cu contracte/convenţii civile sau persoane care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală”, a spus preşedintele BNS, Dumitru Costin. Vârful perioadei de criză în România a arătat fragilitatea situaţiei în piaţa muncii pentru persoanele încadrate ca lucrători pe cont propriu. Nu numai că veniturile lor lunare au scăzut dramatic, ajungând în 2011 la nivelul indicatorului social de referinţă, ci s-au confruntat şi cu pierderea sursei de venit sau cu trecerea în economia subterană. „Dacă mai avem în vedere şi asigurarea acestora în sistemul de sănătate, atunci situaţia devine şi mai relevantă. Doar 20% dintre lucrătorii pe cont propriu raportaţi de INS erau înregistraţi la un medic de familie ca fiind persoane asigurate”, se arată în studiu. În 2013, erau înregistraţi 1.730.518 de lucrători pe cont propriu. Dintre aceştia, 1.239.197 plăteau contribuţii către ANAF şi doar 360.291 erau asiguraţi în sistemul public de sănătate. Datele statistice mai arată că numărul tinerilor salariaţi a scăzut dramatic în ultimii 10 ani, adulţii trec masiv în inactivitate după terminarea şomajului, aproximativ 30% din populaţie se confruntă cu lipsuri majore şi peste 42% dintre români sunt în risc de sărăcie. „Circa 20% dintre tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani se află în situaţie de inactivitate, adică nu figurează ca şomeri. Mai grav decât atât este faptul că 94,3% dintre tinerii aflaţi în inactivitate nu caută un loc de muncă şi nu ar fi dispuşi să înceapă lucrul dacă li s-ar oferi un loc de muncă. Pentru categoriile de vârstă cuprinse între 25 - 50 de ani, situaţia este mai mult decât îngrijorătoare, iar punctul culminant este atins pentru categoria 50 - 65 de ani, cu 19% şomeri şi 30% inactivi la nivelul anului 2012”, a spus Costin.