Medicii neurologi avertizează că doar 5% dintre românii care suferă un accident vascular cerebral (AVC) ajung în timp util la tratamente inovatoare, procentul având şanse să fie crescut la 20 % dacă se combină recuperarea motorie cu cea emoţională.

Preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR), prof. dr. Dafin Mureşanu, a declarat că neuroreabilitarea reprezintă o şansă de recuperare a deficitelor şi reîntoarcerea la o viaţă cât mai apropiată de cea normală. ”La fiecare 8 minute, un român suferă un AVC şi doar 5% dintre aceştia au şansa de a beneficia în timp util de tratamentele inovatoare ale secolului al XXI-lea. AVC reprezintă a treia cauză de mortalitate în România, dar şi în lume. Statisticile arată că, din cei aproximativ 65.000 de români care suferă anual un AVC, o treime rămân cu diverse grade de dizabilitate. Pentru aceştia din urmă, neuroreabilitarea reprezintă o şansă de recuperare a deficitelor şi reîntoarcerea la o viaţă cât mai apropiată de cea normală. Recuperarea după AVC nu mai constă doar în terapii fizice, strategiile actuale având în vedere combinarea recuperării motorii cu cea cognitivă şi emoţională. Trebuie să ajutăm şi creierul să se recupereze. Aceste soluţii ar putea creşte procentul de la 5% la circa 20% al pacienţilor cu şanse de recuperare”, a spus Mureşanu. Potrivit acestuia, în viitor se va putea spune unei persoane care a suferit un AVC nu numai unde este leziunea, ci şi cauzalitatea complexă a acesteia. “Vom putea defini un program complex de recuperare fizică, cognitivă şi emoţională bazat pe intervenţii de tip fizioterapie, suport farmacologic, diverse tehnici de neuromodulare cerebrală, toate într-un model personalizat”, a subliniat Dafin Mureşanu. Potrivit acestuia, în ultimii ani s-a constatat o scădere a vârstei persoanelor care suferă un AVC cauzată de schimbarea modului de viaţă. “Trebuie să ne uităm cum gestionăm aspectele de organizare a vieţii profesionale şi restul vieţii, cât de mult ne controlăm sănătatea, cât de des ne adresăm medicului, ce calitate a alimentaţiei şi somnului avem. Putem observa mutaţii în aceste domenii, consumăm mai multe alimente procesate, au crescut factorii de risc, cum ar fi fumat, alcool, obezitatea, activitatea fizică limitată. A crescut ponderea factorilor de risc în dinamica vieţii şi au scăzut factorii protectivi, este o încrucişare nefavorabilă care se traduce prin scăderea vârstei la care se poate produce un AVC”, a explicat preşedintele SNR. AVC este o boală complexă care reprezintă produsul final a mai multor factori de risc, recuperarea funcţiilor neurologice fiind un proces care diferă de la un pacient la altul, ceea ce face imposibil de găsit o singură terapie perfectă pentru toţi pacienţii.

Într-un raport al Comisiei Europene, în 2010, România se află pe locul trei în Europa din punct de vedere al mortalităţii cauzată de AVC, după Macedonia şi Bulgaria.