EFECTELE NEPOTISMULUI PORTOCALIU Degeaba fac ale noastre firme super-produse dacă promovarea lor în exterior lasă de dorit. Peste 80% dintre exporturi merg către Uniunea Europeană, România abandonând (aproape) complet ideea că ar mai exista și alte piețe. Trecând peste veniturile suplimentare (atât pentru manageri, cât și pentru stat, via taxe), penetrarea altor piețe ar reduce și riscul de blocaj atunci când activitatea din UE încetinește. Deși promovarea în locații exotice - Asia, Africa, America de Sud etc. - sună bine în teorie, situația reală este dramatică, „mulțumită“ „eforturilor“ „ample“ ale unei guvernări portocalii de tristă amintire. România nu are decât 83 de consilieri economici în rețeaua externă a Ministerului Economiei, numărul lor fiind tăiat (de la peste 125) de fostul ministru Adriean Videanu, care a preferat să păstreze personalul din țară al MEC, compus din mulți „nepoți“ incompetenți, dar simpatici.

„AVEM DOI CONSILIERI ECONOMICI ÎN CHINA ȘI TREI ÎN AFRICA. FOSTUL MINISTRU ADRIAN VIDEANU A PREFERAT SĂ TAIE LA EXTERN, DECÂT DIN PERSONALUL DIN ROMÂNIA“

Confirmă actualul ministru de resort, Constantin Niță, care a venit ieri la Constanța, la invitația Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA), pentru a prezenta noua strategie de sprijinire a exportatorilor (Export 2015): „Avem doar doi oameni în China, o țară de nouă milioane de kilometri pătrați, cu orașe în plină dezvoltare. Ce pot să facă acolo, cu resurse limitate? La fel, pe tot continentul african avem doar trei consilieri. China, spre exemplu, are oameni în fiecare stat și își promovează foarte agresiv produsele. De asta avem și noi nevoie - de agresivitate, în sensul bun al cuvântului. Trebuie să ne mișcăm mai bine în străinătate, să atacăm piețe noi, în spațiul de est al Europei - Moldova, spre exemplu“.

CE-I DE FĂCUT? Planul MEC este cât se poate de simplu. În primul rând este nevoie de consilieri noi, iar Niță ia în calcul chiar și specialiști în marketing. În al doilea rând, rețeaua de centre de promovare trebuie refăcută, iar aici va interveni și Camera de Comerț și Industrie a României, atât prin propriile reprezentanțe, cât și prin implicarea firmelor private și transformarea lor în ambasadori ai exportatorilor români, punctează președintele CCIR, Mihai Daraban.

„NE-AM BĂTUT JOC DE INDUSTRIE. AM RĂMAS CU RUGINITURILE, AM VÂNDUT TOT ȘI NU NE-A MAI INTERESAT“

Doar așa, comerțul exterior autohton va putea atinge un nivel corect, raportat la mărimea industriei și țării. „Sunt state mai mici ca noi, care au exporturi mai mari. Ungaria, spre exemplu, are exporturi de 90 miliarde euro pe an; dacă îi pleacă jucătorii străini, rămâne cu circa 20 miliarde. Noi suntem la aproximativ 50 miliarde euro în 2013, un record. Am sta și mai bine dacă nu ne-am fi bătut joc de industrie; am rămas cu „ruginiturile“, am vândut tot și nu ne-a mai interesat“, spune Constantin Niță. În primul semestru din 2014, exporturile au sărit de 30 miliarde euro, urcând cu 7,5% față de aceeași perioadă din 2013. Un semn bun.

STATUL SARE CU BANUL Promovarea ca promovarea, dar firmele au nevoie și de sprijin real (a se citi „bani“), iar ministrul de resort are soluția - un fond de investiții de risc, care va fi pus pe picioare în 2015 și care va oferi garanții firmelor care vor să facă afaceri în alte țări. Banii vor veni, în principiu, de la Eximbank, instituție pe care statul vrea să o revitalizeze, însă Niță ia în calcul și colaborarea cu alte bănci: „Statul va acționa ca o armonică - va garanta pentru o firmă, oferindu-i credibilitate și protecție, iar când societatea respectivă se fixează pe o piață, se va retrage și va merge la altă firmă. Puteam face asta mai demult, dar fostul premier Emil Boc nu a fost de acord (de ce să ajuți mediul privat când poți, la fel de bine, să furi banii? - n.r.)“.