Doar doi din zece întreprinzători susțin proiectul amnistiei fiscale propus de Finanțe, potrivit unui sondaj al Consiliului IMM. Managerii sunt de părere că persoanele fizice (41,3%) și microîntreprinderile (40,3%) ar trebui să beneficieze de această măsură. În locul unei măsuri controversate, mediul de afaceri ar prefea măsuri de stimulare a conformării voluntare și de bonificare a întreprinzătorilor care și-au plătit la timp și-n bune condiții taxele și impozitele.

Doar doi din zece întreprinzători susţin amnistia fiscală, cu toate că peste 44% ar avea un interes personal în declararea voluntară a veniturilor nefiscalizate, ceea ce arată că avem un mediu de afaceri responsabil şi realist, a declarat, luni, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, citat de agerpres.ro - „Până în prezent, nu am văzut vreo formă clară de proiect, dar am auzit mai multe declaraţii publice ale reprezentanţilor Guvernului. Au apărut declaraţii conform cărora se ştergeau datorii atât pentru persoane fizice cât şi pentru companiile de stat. S-a făcut referire şi la conformarea voluntară. Conceptul de amnistie fiscală are două componente. Pe de o parte, aceea a ştergerii datoriilor, iar a doua, de declarare voluntară a unor venituri nefiscalizate. În 2005, s-a realizat o amnistie fiscală, dar a avut nişte obiective foarte clare, punctuale, pe chestiuni care ar fi costat mai mult statul decât ar fi avut de încasat“. CNIPMMR a realizat, în perioada 23 - 29 iulie, un sondaj privind utilitatea aministiei fiscale. La întrebarea „Susţineţi oportunitatea adoptării măsurii amnistiei fiscale?“, 76,2% dintre respondenţi au spus că nu. În acelaşi timp, la întrebarea „Cine consideraţi că ar trebui să beneficieze de măsura amnistiei fiscale?“, respondenţii au apreciat că persoanele fizice (41,3%) şi microîntreprinderile (40,3%) ar trebui să fie în principal vizate de această măsură. Întrebaţi dacă „sunt interesaţi personal să îşi declare în mod voluntar veniturile nefiscalizate care au fost sustrase impozitării?“, 55,6% dintre respondenţi au declarat că nu au un interes personal în aplicarea acestei măsuri, doar 44,4% menţionând că ar putea fi interesaţi personal de amnistia fiscală. În ceea ce priveşte efectele care ar putea fi generate de adoptarea măsurii de amnistie fiscală, 46% din respondenţi au menţionat că este una controversată, cu efecte multiple, iar 30,2% - că va avea efecte negative. Doar 23,8% au considerat că va avea efecte pozitive. Printre cele mai importante efecte pozitive care ar putea fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale, respondenţii au menţionat reducerea sau chiar eliminarea penalităţilor de întârziere şi nesancţionarea faptelor respective. În ceea ce priveşte efectele negative, marea majoritate a respondenţilor a evidenţiat încurajarea neachitării debitelor bugetare, alimentarea unei înclinaţii şi mai pronunţate spre evaziune fiscală, încălcarea principiilor de bază ale fiscalităţii, efectele negative asupra bugetului de stat şi creşterea riscului infracţional. „În locul unei măsuri controversate de amnistie fiscală, cu efecte negative evidente, cu dezavantaje şi inechităţi faţă de contribuabilii oneşti, ar trebui avute în vedere măsuri de stimulare a conformării benevole şi de bonificare a întreprinzătorilor care şi-au plătit la timp şi în bune condiţii taxele şi impozitele, precum şi măsuri de îmbunătăţire a cadrului legal fiscal, vizând în principal aşezarea justă a sarcinilor fiscale“, a conchis Jianu.