PE FAȚĂ Unul dintre afaceriștii români care fentau cu drag și spor Fiscul cu ajutorul firmei de avocatură Mossack Fonseca din Panama recunoaște fără nicio grijă că își proteja averea de fiscalitatea de neam prost din Românica. Este vorba de Vasile Frank Timiș, părintele întregului circ marca Roșia Montană, plus alte „nimicuri“ de miliarde. El a spus că are cel puțin 30 de companii înregistrate în paradisuri fiscale și se folosește de lege, care îi permite să-și facă offshore-uri și să scape de taxele mari - „Normal că nu-s de acord să plătesc 30% taxe pe profit pentru fiecare acțiune, în loc de 5%, dacă legile diferă de la stat la stat. Da, am firme în Bahamas și în Insulele Cayman, pentru că aceste două jurisdicții au tratat dublu cu aproape toate țările dezvoltate din lume. Toți investitorii preferă să meargă acolo și să plătească biruri de 1 - 5%, în loc de 30%. Astea-s lucruri care se fac de ani de zile, de 50, 60, 70 de ani“. Întrebarea care se pune, însă, e următoarea: dacă ești bogat, asta înseamnă automat că nu te supui regulilor? E de înțeles ceea ce fac Timiș și restul avuților, dar asta nu înseamnă că e și corect. De ce nu facem toți asta? De ce nu ne declarăm veniturile în Bahamas? Pentru că trebuie să mai trăiască și țara în care ne facem treaba, nu? În fine, România este un exemplu prost, pentru că banii din taxe și impozite nu ajung chiar unde trebuie. Cert e că, dacă faci asta, n-ai dreptul să te plângi că drumul nu-i drept sau că spitalul nu-i modern. Du-te în Bahamas, dacă ești răcit. Mai grav este când un politician face asta. Adică tu, senator Popescu, îmi impui mie TVA de 20% și impozit pe venit de 16%, dar tu îți iei leafa exagerată de bugetar, obținută prin vot nocturn și urgent, și mergi în țările calde? Marș, afară! Uitați-vă la Islanda - numele premierului a apărut pe lista neagră Panamaleaks și, imediat, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă ca să-i ceară demisia.

PENTRU CĂ MERITĂM Revenind la România, peste 100 de conaționali apar pe lista neagră Panamaleaks, iar ANAF s-a autosesizat deja și a început să sape. Și DIICOT analizează situația, iar premierului Dacian Cioloș nu îi prea pasă - „E treaba ANAF“. Despre ce-i vorba, totuși? E simplu, notează avocatul Gheorghe Piperea - „Panama Papers e despre cum ne fură cei 0,1% din populație care controlează 99% dintre resursele planetei. Și despre cât de „benefice“ sunt băncile pentru lume. Și despre motivația reală pentru care trebuie, din când în când, să le salvăm cu banii noștri: ca să putem fi controlați mai bine. Printre „onorabilele“ bănci implicate în scandal găsim Raiffeisen ZentralBank austria, Deutsche Bank, HSBC, Societe Generale, Unicredit Italia, UBS Elveția... O notă - Domnul Fonseca von Panama este avocat de bănci și private banker. Cei care roiesc în jurul acestei afaceri, cu offshore-uri și optimizări fiscale/spălare de bani, sunt consultanți, brokeri, intermediari, făcători de bine pentru clienți VIP (fotbalistul Lionel Messi, spre exemplu), tați de premieri britanici, președinți sau prim-miniștri de țări europene (Ucraina, Islanda etc.), laolaltă cu dictatori, familii de foști dictatori, teroriști, oligarhi ruși, racheți ucraineni și traficanți columbieni de droguri. Cum altfel?“. Potrivit documentelor publicate în scandalul Panama Papers, grupul bancar francez Societe Generale, prezent și în România, deține 979 de firme offshore înființate în paradisuri fiscale, cu ajutorul firmei panameze de avocatură Mossack Fonseca. Și e pe 4 în top... O întrec grupul britanic HSBC (2.300 de societăți) și băncile elvețiene UBS (1.100) și Credite Suisse (1.105). În replică, Societe Generale a afirmat că, din 2012, nu mai deține, direct sau indirect, nicio firmă activă în statele sau teritoriile non-cooperante. Oricum, scandalul Panamaleaks începe din anii '70 J.