Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) apreciază că doar instanţele se pot pronunţa asupra legalităţii probelor administrate de procurori, răspunzînd, vineri, solicitărilor Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat cu privire la mandatele de interceptare în cazurile Şereş şi Păcuraru. CSM a comunicat Comisiei că, potrivit art. 62 şi următoarele din Codul de procedură penală, aprecierea probelor este atributul organelor de urmărire penală şi al instanţelor de judecată. De asemenea, referitor la verificarea respectării caracterului confidenţial al urmăririi penale şi măsurile luate în vederea garantării dreptului la un proces echitabil, CSM arată că orice apreciere a Consiuliului ar constitui o imixtiune în actul de justiţie, aducînd atingere principiului independenţei judecătorilor, garantat de art. 124 alin. 3 din Constituţie. CSM a răspuns şi sesizării fostului ministru al Economiei, Codruţ Şereş, care a semnalat faptul că ar fi apărut în presă informaţii cu privire la un înscris “care pare să facă parte din dosarul unei anchete abia începute”, în cuprinsul căruia s-au făcut referiri la numele său, solicitînd lămurirea împrejurărilor în care astfel de informaţii au devenit publice. În acest sens, CSM a stabilit că, din verificările efectuate, a rezultat că procurorii implicaţi în anchetă nu au difuzat în mass-media relaţii referitoare la dosarul cauzei. Comisia juridică din Senat a formulat, în 30 aprilie, două adrese către CSM şi SRI, în cazurile Codruţ Şereş şi Paul Păcuraru, în care solicită mandatele de interceptare a convorbirilor telefonice în cele două cazuri. Concret, senatorii jurişti au cerut opinia Consiliului cu privire la respectarea principiului prevăzut de art. 62 din procedura penală, respectiv dacă mijloacele de probă au fost administrate în mod legal, în caz contrar ele neputînd fi considerate probe. Comisia juridică a formulat o adresă şi către Serviciul Român de Informaţii, în care cere să i se transmită dacă s-a solicitat mandat de interceptare faţă de senatorul Şereş, pentru săvîrşirea infracţiunilor de trădare şi spionaj, fiind vorba despre infracţiuni privind siguranţa statului, urmînd a pune la dispoziţia comisiei toate documentele. O altă solicitare adresată CSM în cazul Şereş viza dacă, în cursul cercetării penale, părţile au formulat plîngeri în legătură cu modul în care s-a efectuat urmărirea penală şi modul în care aceste cereri au fost soluţionate. Senatorii jurişti au mai dorit să ştie dacă urmărirea penală a fost efectuată în condiţii de confidenţialitate şi ce măsuri s-au luat în vederea respectării acestui principiu de drept, în vederea garantării dreptului fiecărei părţi la un proces echitabil.