Doar 24 din cele 513 sisteme de canalizare funcţionale sînt conforme cu directiva europeană privind epurarea apelor uzate şi numai 14 dintre cele 362 de staţii de epurare funcţionale respectă standardele UE, informează ieri, Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR). Gradul de racordare la reţele de canalizare a crescut cu 2% în 2009, ajungînd la 51,39%, iar gradul de racordare la staţiile de epurare este de 42,65% faţă de 42.18% anul trecut, informează ANAR. Potrivit ANAR, în prima jumătate a acestui an, în cele 2.605 de aglomerări identificate în România există 513 sisteme de canalizare funcţionale, însă doar 24 dintre ele sînt conforme cu Directiva 91/271/EEC, privind epurarea apelor uzate urbane. De asemenea, 397 aglomerări sînt deservite de 362 staţii de epurare funcţionale, din care numai 14 staţii de epurare sînt conforme cu cerinţele Directivei europene şi numai pentru treapta secundară de epurare. Conform Raportului de monitorizare realizat de ANAR, din volumul total de ape uzate necesitând epurare (1868, 832 mil. mc/an), numai 30% au fost suficient epurate în anul 2008, 33,13% fiind ape uzate neepurate şi circa 37% ape insuficient epurate. “Prin urmare, un procent de 70% din apele uzate provenite de la principalele surse de poluare a ajuns în 2008 în receptori naturali, în special în rîuri, neepurate sau insuficient epurate, comparativ cu un procent de 80% din apele uzate cît era în perioada 2005-2006. Această reducere cu 10% a cantităţii de poluanţi evacuate se datorează scăderii consumului de apă potabilă şi reducerii pierderilor de apă din reţeaua de canalizare, precum şi îmbunătăţirii funcţionării staţiilor de epurare modernizate”, se arată în raportul ANAR. Potrivit instituţiei, procentul de ape neepurate rămîne în continuare destul de mare, obiectivul major rămînînd creşterea numărului de staţii de epurare şi modernizarea celor existente, astfel încît nivelul de calitate a apelor să ajungă la standardul european de calitate, respectiv clasa II de calitate a apelor care se încadrează în prezent în clasele III, IV şi V de calitate. În ce priveşte aportul de ape uzate repartizat pe activităţi, cel mai mare volum a fost evacuat de unităţi din domeniile: energie electrică şi termică (aproximativ 66% din total), aglomerări urbane (circa 25%), industrie metalurgică şi construcţii de maşini (3,3%) şi prelucrări chimice (2,8%). ANAR precizează că cei mai mari poluatori rămîn marile aglomerări urbane şi sectorul industrial, respectiv complexele de creştere a animalelor, unităţile industriale şi exploatările miniere.

ANAR precizează că reducerea surselor de poluare este necesară, prin realizarea de noi staţii de epurare şi, în marile aglomerări urbane (peste 10.000 de locuitori echivalenţi), a treptelor terţiare de epurare a apelor uzate. Din totalul staţiilor de epurare, 18 staţii de epurare au grade de racordare mai mari de 95%, respectiv staţiile de epurare aferente aglomerărilor Cluj-Napoca, Constanţa, Sibiu, Bistriţa, Victoria, Slobozia, Urziceni, Ţăndărei, Fieni, Ştei, Sebeş-Petreşti, Plopeni, Arad, Curtea de Argeş, Buzău, Odorheiul Secuiesc, Carei, staţii de epurare care trebuie să fie, de asemenea, finalizate. În plus, pînă la sfîrşitul anului 2010, o parte din marile aglomerări urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori echivalenţi, de exemplu, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Buzău, Piatra Neamţ, Satu Mare, Carei (judeţul Satu Mare), Constanţa, Galaţi, Tg. Mureş, Ploieşti, Timişoara trebuie să raporteze finalizarea lucrărilor la staţiile de epurare cu treaptă terţiară şi implicit racordarea integrală la acestea.