O DECIZIE AŞTEPTATĂ Banca Naţională a României (BNR) a decis ieri să reducă dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale, la 5,50%, un nou minim istoric de la adoptarea actualului model de politică monetară. BNR a modificat indicatorul în noiembrie 2011 la 6%, după ce o menţinuse la 6,25% din mai 2010. Ulterior, la începutul anului în curs, banca centrală a redus dobânda de referinţă încă o dată, la 5,75%. Economiştii spun că decizia este adecvată, având în vedere contextul economic dificil în care se află România, şi se aşteaptă ca banca centrală să mai reducă dobânda cheie, până la 5%, în primul semestru, cât timp inflaţia se află pe o traiectorie descendentă. Relaxarea este un stimul bun pentru economie, mai ales că statul lucrează cu un buget limitat. Totuşi, ca şi în cazul reducerii precedente, nu ar trebui să ne aşteptăm la credite mai ieftine, întrucât efectele deciziilor BNR se resimt în buzunarele noastre după câteva luni. Dacă luăm în calcul şi intrarea în vigoare a noilor norme de creditare, este aproape imposibil să mai sperăm la o creditare relaxată. În plus, în ultima lună, unele bănci au vândut credite mai scump, înainte ca restricţiile băncii centrale să intre în vigoare. Cu alte cuvinte, reducerea dobânzii cheie, la începutul anului, nu a dus obligatoriu la ieftinirea ratelor la credite.

SOLUŢII DE CREŞTERE Şi totuşi, scăderea dobânzii de politică monetară ar trebui să ieftinească împrumuturile - o spun chiar reprezentanţii BNR. „Ca să cobori dobânda cheie trebuie să ai condiţii monetare, care includ rezervele minime obligatorii ale băncilor şi lichiditatea. În timp ce noi scădeam de la 10,25 la 8%, dobânzile la credite au scăzut, dar cu mult mai puţin. Asta ne preocupă - ca reducerea dobânzii de referinţă, prin dobânzile interbancare, să se vadă în reducerea dobânzilor la credite noi”, explica, în noiembrie 2011, Cristian Popa, viceguvernator al băncii centrale. Pe lângă creditare, cei de la BNR apreciază că sporirea gradului de absorbţie a fondurilor europene, alături de refacerea graduală a cererii interne vor asigura baze sustenabile pentru economia naţională. „Atingerea ţintei de inflaţie confirmă consolidarea procesului de dezinflaţie. Pe plan intern, indicatorii statistici relevă persistenţa deficitului de cerere, în ciuda dinamicii pozitive consemnate de exporturi, industrie şi agricultură”, notează oficialii băncii centrale, amintind şi de incertitudinile privind soluţionarea crizei datoriilor suverane, care întreţin aversiunea faţă de risc a investitorilor.

INFLAŢIA, ÎN GRAFIC Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a aprobat ieri şi raportul trimestrial asupra inflaţiei. Principalele puncte - inflaţia este în grafic, iar derapajele ar putea fi provocate de factori aflaţi în afara sferei de influenţă a BNR, precum ajustările preţurilor administrate, politica fiscală, implementarea reformelor structurale şi tensiunile electorale. Aceste riscuri, coroborate cu incertitudinile legate de evoluţia mediului extern, fluxurilor de capital şi preţurilor volatile „reclamă calibrarea atentă a instrumentelor de politică monetară”, au conchis reprezentanţii băncii centrale.