LIDER DE TREND A doua reducere a dobânzii-cheie din 2012, la 5,5%, face din ţara noastră liderul noului val de relaxare a creditării din pieţele emergente, titrează Financial Times. Se naşte însă şi o întrebare esenţială: suntem pregătiţi pentru dobânzi mici şi inflaţie în creştere? „BNR a prins curaj în urma scăderii inflaţiei la 3,14%, în decembrie 2011, de la 7,96% în urmă cu un an. În plus, prognoza arată bine, deşi persistă unele riscuri, precum ajustările preţurilor administrate, posibilele derapaje ale politicii fiscale şi implementării reformelor structurale şi tensiunile asociate alegerilor”, notează FT. În schimb, creşterea încetineşte, la fel ca în restul statelor din Europa Centrală şi de Est. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a revizuit în scădere estimările pentru întreaga regiune şi se aşteaptă la un avans de 3,1%, în 2012. Pentru Europa de Sud-Est, unde se află şi România, BERD mizează în prezent pe o creştere de 1%, în 2012, în loc de 1,6% cât estima în octombrie.

TEMERI „Pentru România se estimează un avans de 1,5%, faţă de 1,8% cât se prognoza anterior. Dar ţara îşi revine din cea mai adâncă recesiune din regiune, iar românii speră la o redresare mai rapidă. Principala temere o reprezintă însă evoluţia din zona euro, care ar putea duce la o recesiune profundă în Europa Occidentală. Aşa cum a avertizat BERD, un nou şoc în zona euro ar putea şterge patru puncte procentuale din creşterea Europei Centrale şi de Est, care ar putea duce la reintrarea României şi a altor state în recesiune. Guvernul face ce poate, menţinând stabilitatea economiei prin semnarea unui nou acord preventiv cu FMI, însă planul de buget pe 2012 depinde de creşterea economiei cu 2%”, spun analiştii FT. În acest context, ei consideră că scăderea ratei dobânzii cheie ar putea fi de ajutor, însă numai dacă se reflectă în ieftinirea creditelor

O PROBLEMĂ IGNORATĂ O altă problemă trecută cam prea uşor cu vederea de autorităţi este presiunea pusă pe Banca Centrală Europeană pentru a participa la împărţirea poverii restructurării datoriei publice a Greciei. Dacă participarea BCE s-ar rezuma numai la renunţarea la profiturile din achiziţiile de titluri suverane elene, se poate evita o situaţie cu implicaţii negative pentru România. În caz contrar, s-ar ajunge la o criză de lichiditate în băncile elene şi acestea ar trebui naţionalizate. Efectele pentru România ar fi legate de situaţia gravă a unor bani din piaţa autohtonă, care ar intra în proprietatea statului grec, spune economistul Daniel Dăianu, citat de hotnews.ro. El consideră că autorităţile de la Bucureşti ar trebuie să discute problema cu reprezentanţii FMI, pentru a evita orice surpriză neplăcută.