PRESIUNE PE DOBÂNDA DEPOZITELOR Dacă băncile nu micşorează dobânzile, în ciuda semnalelor băncii centrale, care a redus dobânda cheie la minimul istoric de 5,5%, înseamnă că fie nu vor să dea credite, fie nu se pot baza pe resurse sigure, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Reacţia bancherilor nu a întârziat. Preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, a declarat ieri că reducerea dobânzii cheie nu se face simţită în piaţă pentru că unele bănci vor să atragă depozite şi, în consecinţă, pun presiune pe întregul sistem bancar. „Nu putem să ne aşteptăm imediat la un efect al reducerii dobânzii cheie, pentru că o mare parte din banii care sunt folosiţi pentru activitatea de creditare sunt depozite şi, dacă avem o situaţie în care unele bănci oferă dobânzi mari la depozite, atunci tot sistemul bancar este presat să ofere dobânzi mai mari”, a spus van Groningen. El a adăugat că BNR a creat loc pentru ieftinirea creditelor, însă procesul va dura. „Există şi un impact al Fondului de Garantare a Depozitelor - cum oamenii nu mai au problema siguranţei banilor depuşi, se duc la banca cu dobânda cea mai mare. Nu este o problemă care ţine doar de BNR. Există bănci care trag să-şi îmbunătăţească raportul dintre credite şi depozite şi oferă dobânzi foarte mari”, explică preşedintele Raiffeisen Bank.

CREDITAREA ŞI RMO, MÂNĂ-N MÂNĂ Pe de altă parte, băncile ar putea reduce dobânzile la credite dacă BNR ar reduce şi rezervele minime obligatorii (RMO), consideră preşedintele Asociaţiei Băncilor din România (ARB) şi CEC Bank, Radu Gheţea. „Fac o sugestie în nume personal către BNR. În opinia mea, semnalele date din noiembrie de a reduce dobânzile la credite, dar şi îndemnurile directe ale guvernatorului au început să nu mai aibă un efect imediat. Există un trend în acest sens, dar nu suficient, ca să revigoreze creditarea. Aş spune că o modalitate prin care băncile ar putea fi determinate să ieftinească creditele ar fi reducerea RMO. Ar fi bani mai ieftini pentru ca băncile să dea credite”, a declarat Gheţea. El a explicat că, în prezent, nu există suficiente garanţii, astfel că băncile nu pot acorda credite: „BNR consideră că un exces de lichiditate ar duce la creşterea inflaţiei, dar, din punctul meu de vedere, nu există un pericol ca aceşti bani să se ducă în consum. Toată lichiditatea se va duce spre economie, pentru credite în agricultură sau pentru proiectele publice - private, cu costuri mai mici pentru clienţi”.

BĂNCI DEPENDENTE Cei de la banca centrală nu sunt însă foarte convinşi de explicaţiile bancherilor. „Tot aud că politica monetară se transmite greu. Se transmite cum se transmite orice politică monetară, cu o anumită întârziere. Nu spun că, din motive în mare parte obiective, băncile au avut şi un alt comportament. Printre motivele obiective se numără dependenţa foarte mare de capital de la băncile mamă”, a spus Mugur Isărescu. Guvernatorul le-a mai sugerat bancherilor să nu mai spere la evoluţii pozitive doar pentru că au reţea de retail supradimensionată.