Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, ieri, să coboare dobînda cheie cu 0,25%, la nivelul de 10%, în conformitate cu aşteptările, şi să menţină nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii (RMO), de 18% din pasivele în lei şi 40% din cele în valută. Singurul aspect surpriză pentru analişti a fost menţinerea neschimbată a RMO-urilor, ei mizînd pe coborîrea acestora pentru a împinge în jos dobînzile din piaţa interbancară. Este prima reducere a dobînzii cheie decisă de BNR în ultimul an şi şapte luni, ultima coborîre fiind decisă în iunie 2007, cînd principalul instrument al politicii monetare a scăzut de la 7,25%, la 7%. Mişcarea ar putea marca începutul unui nou ciclu de relaxare a politicii monetare, apreciază unii analişti, în contextul crizei economice şi financiare actuale, care reduce presiunea asupra inflaţiei. Banca centrală a înăsprit semnificativ politica monetară începînd din octombrie 2007, majorînd de şapte ori dobînda cheie, de la 7%, pînă la 10,25%. Mişcarea a venit pe fondul menţinerii unui exces de cerere, care punea presiune pe preţuri, corelat cu o politică fiscală relaxată. Însă criza economică şi financiară care afectează România din toamna anului trecut a redus din presiunea asupra cererii, iar creditarea a încetinit semnificativ, pe fondul problemelor de finanţare ale băncilor şi înăspririi regulamentului de creditare a populaţiei de către BNR. Ca efect al coborîrii dobînzii cheie, cele două dobînzi legate de dobînda de politică monetară - la facilitatea de depozit şi la facilitatea de credit - coboară, de asemenea. Astfel, dobînda la facilitatea de credit (lombard) scade de la 14,25%, la 14% pe an, iar dobînda la facilitatea de depozit coboară la 6% pe an, de la 6,25% în prezent. Cele două dobînzi sînt fixate într-un coridor simetric de +/-4 puncte procentuale faţă de rata dobînzii de politică monetară. Analiştii cred însă că reducerea dobînzii cheie a BNR cu doar 0,25% nu spune mare lucru pentru piaţa creditelor către populaţie, deoarece dobînzile percepute de băncile comerciale la creditele neguvernamentale depăşesc cu mult rata Lombard de 14% în prezent, ajungînd la minimum 20% pe an. Efectele se vor vedea concret în piaţă eventual după şase luni, mai spun analiştii.