Ziua de 1 Decembrie este un motiv de bucurie şi de sărbătoare pentru români, dar şi prilej de aducere aminte, de rememorare a evenimentelor care au dus la înfăptuirea actului istoric de la Alba Iulia, de acum 94 de ani. Despre semnificaţia acestui eveniment şi etapele premergătoare Marii Uniri vorbeşte, într-un amplu interviu, istoricul prof. univ. dr. Valentin Ciorbea.

Reporter (Rep.): Care sunt principalele etape ale înfăptuirii acestui deziderat al românilor de pretutindeni?

Valentin Ciorbea (V. C.): Înfăptuirea Marii Uniri de la Alba Iulia este, într-adevăr, rezultatul unei etape istorice care a început cu 24 ianuarie 1859. Este „ziua înţelepciunii”, cum o numea mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală, în care reprezentanţi ai elitei politice de la Bucureşti, susţinuţi de populaţia Capitalei, l-au ales domnitor şi în Muntenia pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, ce fusese, de asemenea, ales domnitor în Moldova. Era atunci unica soluţie pentru a depăşi prevederile Convenţiei de la Paris prin dubla alegere a unei personalităţi. Se făurea România dintre Carpaţi şi Dunăre, moment extraordinar de important, deschizător de speranţe pentru românii din provinciile istorice rămase încă sub ocupaţie străină.

Rep.: Cum a contribuit Dobrogea, vechi pământ românesc, reintegrat în graniţele statului român pe 14 noiembrie 1878, la realizarea actului istoric de la 1 Decembrie 1918?

V. C.: Al doilea moment al făuririi statului naţional unitar a avut loc după Războiul de Independenţă din 1877-1878, când României i se recunoaşte deja proclamata independenţă în ţară de către Marile Puteri, plus Unirea celei mai mari părţi a Dobrogei cu ţara. Din această perspectivă, sigur că putem spune că Dobrogea, împreună cu regiunile dintre Dunăre şi Marea Neagră, a pregătit actul Unirii. Este cunoscut că divizia dobrogeană 9 Mărăşeşti s-a acoperit de glorie în bătălia pentru apărarea liniei din sudul Moldovei şi salvarea existenţei statului român.

Rep.: Care a fost contextul în care s-a înfăptuit Marea Unire de la Alba Iulia?

V. C.: Marea Unire de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, este rezultatul unor evenimente interne şi internaţionale deosebit de importante. În contextul prăbuşirii celor patru imperii ce dominaseră Europa, Imperiul Ţarist, Imperiul Austro-Ungar, cel de-Al Doilea Reich şi Imperiul Otoman, popoarele s-au trezit la o viaţă politică în care obiectivul major a fost unirea, în cazul provinciilor româneşti sau constituirea de state de sine stătătoare, cum e cazul sârbilor, croaţilor şi slovenilor, polonezilor. Încă de la sfârşitul anului 1917, în Basarabia, Moldova dintre Prut şi Nistru, au loc evenimente extrem de importante, care au dus la constituirea statului Molodova, apoi, la 27 martie 1918, Sfatul Ţării a hotărât cu majoritate de voturi unirea cu România în baza dreptului de neam şi a dreptului istoric. Evenimente similare au avut loc şi în Bucovina, unde o elită românească a acţionat pentru realizarea Unirii, eveniment care se petrece la 15 noiembrie 1918 şi astfel revin statului român teritorii străvechi de la Ceremuş, Nistru până la Dunăre şi Marea Neagră. Evenimentele s-au precipitat şi în Transilvania. Constituirea Consiliului Naţional Român din reprezentanţi ai Partidului Naţional Român şi Partidului Social Democrat din Transilvania a creat unitatea politică ce a adus la pregătirea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, la care au participat 1228 de delegaţi trimişi să aprobe Unirea. Marea Adunare a însemnat şi prezenţa a peste 100.000 de români veniţi din toate zonele Transilvaniei pe platoul de la Alba Iulia, unde fuseseră sacrificaţi Horia şi Cloşca şi unde înainte intrase, în anul 1600, Mihai Viteazul. Nu întâmplător a fost ales acest oraş cu profundă semnificaţie istorică. A fost, cum bine a caracterizat-o acelaşi Antonie Plămădeală, ziua bucuriei, fericirii, ziua cea mai sublimă din istoria poporului român, după cum a definit-o regretatul academician Florin Constantiniu. Se refăcea Dacia de altădată şi Unirea lui Mihai Viteazu.

NET

Rep: Ce ar trebui să reţină orice român despre Marea Unire?

V. C. : 1 Decembrie a fost stabilită şi consemnată în Constituţie ca zi naţională, alături de drapel, imn şi stemă. Este ziua prin care ne prezentăm în faţa Europei şi a întregii lumi ca un stat care îşi caută parcursul de membru al Uniunii Europene şi al NATO, dar ale cărui valori perene, limbă, tradiţii şi istorie, îmbogăţesc valorile culturale europene şi universale. Să ne bucurăm de această zi şi să ne amintim de strămoşii care au gândit, au luptat, s-au sacrificat pentru împlinirea celui mai mare ideal al Românilor, făurirea unităţii neamului, în vatra de formare a poporului român, Nistru, Ceremuş, Tisa, Dunăre şi Marea Neagră.