În cadrul Summit-ului mondial de la Copenhaga, cea mai mare manifestare pe teme climatice din ultimele decenii, Federaţia Agrostar (una dintre cele mai importante organizaţii sindicale din domeniul agricol din România), prezintă astăzi lucrarea „Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii din România”. Lucrarea a fost selectată, pentru prezentare în cadul Summit-ului, după ce a fost prezentată în cadrul conferinţei privind schimbările climatice organizată de European Federation of Food, Agriculture and Turism Trade Union ce a avut loc în perioada 23-24 septembrie 2009. În lucrare sunt prezentate şi concluziile unui amplu studiu, elaborat de specialişti din 13 institute europene de meteorologie şi hidrologie, printre care şi România. Acestea relevă faptul că România se situează, alături de Spania, Italia şi Grecia, în zona cu risc mare de deşertificare din sudul continentului. În cazul României, efectele majore vor deveni vizibile încă din 2015 şi se vor manifesta în special în special în Sud-Vest, Sud şi Sud-Est (Banat, Oltenia, Estul Munteniei şi Dobrogea cu prelungire în sudul Moldovei), unde terenuri din cel puţin 13 judeţe ale României vor deveni aride în urmatoarele două decenii din cauza încălzirii globale, iar producţia cerealieră va scădea cu 40% faţă de cea actuală. Zonele afectate de secetă s-au extins în ultimele decenii în România, cele mai expuse aflându-se în Sudul şi Sud-Estul ţării, aproape întreaga ţară fiind afectată de secetă prelungită. În ultimii ani, între 20% şi 30% din suprafeţele arabile rămân necultivate (17% în 2006). Sistemul de producţie agricolă din structura capitalului natural este peste 40% afectat de eroziuni (150 milioane tone/an, din care pierderi 1,5 milioane tone de humus), perioade frecvente şi lungi de secetă, alunecări de teren, deficit de fosfor şi potasiu, de asemenea, 2,5 milioane ha de teren sunt degradate.

SOROS DĂ BANI STATELOR SĂRACE. Miliardarul american George Soros a propus înfiinţarea unui fond de 100 de miliarde de dolari pentru sprijinirea adaptării statelor sărace la schimbările climatice, suma urmând să fie asigurată din rezervele Fondului Monetar Interanţional (FMI). Înfiinţarea fondului nu va implica contractarea de noi datorii de către niciun stat, lichidităţile urmând să fie asigurate din rezervele ţărilor bogate la FMI, a spus Soros, aflat la summit-ul mondial pe probleme climatice desfăşurat la Copenhaga. Oficialii prezenţi la reuniunea din capitala Danemarcei încearcă să stabilească sumele pe care le vor primi ţările sărace pentru a depăşi mai uşor impactul schimbărilor climatice.

Cele 100 de miliarde de dolari de la FMI vor reprezenta o finanţare suplimentară faţă de sumele care vor fi alocate la summit, a afirmat investitorul american.

\"Guvernele ţărilor dezvoltate au deja finanţarea: se află nefolosită în rezervele din conturile bancare şi din seifurile FMI\", a spus Soros. FMI a alocat în septembrie Drepturi Speciale de Tragere, unităţi emise de fond şi raportate la un coş format din mai multe valute importante, în valoare de 283 miliarde de dolari ţărilor membre. Din această sumă, peste 150 de miliarde de dolari au rămas nefolosite în rezervele instituţiei, a adăugat Soros.

GREENPEACE \"ÎMBĂTRĂNEŞTE\" LIDERII POLITICI. Greenpeace \"îmbătrâneşte\" liderii politici internaţionali cu 20 de ani, pentru a dramatiza importanţa pe plan decizional a summitului de la Copenhaga, în cadrul unei campanii outdoor. Preşedintele SUA, Barack Obama, cancelarul Germaniei, Angela Merckel, şi preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, sunt cei trei lideri politici portretizaţi îmbătrâniţi în execuţiile din cadrul campaniei Greenpeace, alături de un mesaj de regret transmis din viitor: \"Îmi pare rău. Am fi putut opri dramaticele schimbări climatice…, dar nu am făcut-o\". Creatorul campaniei, Toby Cotton a declarat că prin această campanie a vrut să-i determine pe liderii politici să se gândească de două ori la consecinţele pe care le-ar putea avea alegerea pasivităţii sau dimpotrivă, a acţiunii în ce priveşte fenomenul încălzirii globale.

Proiectul de comunicare a fost demarat de organizaţia Greenpeace concomitent cu începerea Conferinţei ONU pe tema schimbărilor climatice din capitala daneză. Reclamele cu proiecţiile celor trei lideri în viitor au fost plasate în aeroportul din Copenhaga. Deşi au existat şi reacţii critice care au calificat execuţiile ca \"deplasate\", reprezentaţii Greenpeace au spus că reacţiile publicului larg la campanie au fost fenomenale, execuţiile fiind foarte populare.