Guvernul a evaluat 102 locaţii, în special din Transilvania, pentru o nouă centrală nucleară, iar studiul realizat, care a fost secretizat pentru a evita speculaţii imobiliare şi „nemulţumiri sociale” ale angajaţilor din sistem, arată că pot fi construite reactoare cu putere totală de 2.000 - 3.000 MW. Pentru elaborarea studiului au fost selectate cinci tipuri de centrale nuclearo-electrice, reprezentînd tehnologia cea mai avansată pe plan mondial. 73 de locaţii se află în bazinele rîurilor Oltului, Mureşului şi Someşului, dar şi în Moldova, 18 locaţii, în bazinul rîului Bistriţa şi 11 locaţii, în Dobrogea. Printre locaţiile studiate de Ministerul Economiei şi Finanţelor se numără Hîrşova, Babadag, Tulcea, Murighiol (Dobrogea), Fălticeni, Piatra Neamţ, Bacău, Dumbrava Roşie, Ruginoasa (Moldova), Cluj, Jucu de Sus, Iernut, Simeria, Turda, Dej (Transilvania Nord, Valea Someşului), Lipova, Teiuş, Vinţu de Jos (Transilvania Centru, Valea Mureşului), Comana, Veneţia, Sîmbăta, Bogata, Tălmaciu, Porumbacu de Sus (Transilvania Sud, Valea Oltului). „Din cauza concentrării de putere energetică în zona Dobrogea, s-a renunţat la studierea unor noi amplasamente pe Dunăre sau pe litoralul Mării Negre, iar ulterior, pe baza caracteristicilor slabe ale terenului şi a fenomenelor macrogeologice specifice, s-a renunţat şi la studierea amplasamentelor situate în bazinul rîului Bistriţa”, au arătat surse din Minister. Locaţia în care va fi construită noua centrală va fi selectată în funcţie de gradul de seismicitate al terenului, apa disponibilă pentru sursa de răcire, reţele de electricitate existente. „Avînd în vedere condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un nou amplasament, precum acceptanţa publică, pretenţiile financiare ale municipalităţilor deţinătoare de instalaţii nucleare, condiţiile de mediu mai restrictive, proprietatea privată, s-a luat hotărîrea ca studiul efectuat să aibă regim de secret de serviciu astfel încît să nu se dea curs la diverse speculaţii imobiliare care să vizeze amplasamentele selectate. De asemenea, dacă s-ar lua o asemenea decizie politică în următorii ani, este evident că noua centrală nucleară va trebuie să concureze mai ales producţia de energie electrică obţinută din resursele energetice de origine fosilă, inclusiv cărbune, acest aspect fiind un argument suplimentar pentru confidenţialitatea/secretizarea studiilor care se vor realiza în următorii ani, pentru a nu se induce nemulţumiri în anumite structuri sociale, cel puţin pînă cînd se vor pregăti soluţii alternative pentru acestea”, se arată într-un document redactat de Ministerul Economiei şi Finanţelor. Documentul prezintă şi date referitoare la reactoarele nucleare aflate în construcţie în Europa la sfîrşitul anului 2007 şi care relevă că astfel de centrale vor mai fi puse în funcţiune în Slovacia, Franţa, Finlanda şi Federaţia Rusă. Autorităţile au anunţat, în urmă cu un an, că intenţionează ca, după 2020, să construiască o nouă centrală nucleară, pe lîngă unitatea de la Cernavodă, avînd între două şi patru reactoare. Singura centrală nucleară din România, de la Cernavodă, funcţionează cu două grupuri nucleare cu o putere de circa 700 MW fiecare. Alte două rectoare cu puteri similare vor fi construite pînă în 2015, în urma unei investiţii de 2,2 miliarde euro.