Chiar dacă a plouat în weekend-ul trecut, seceta a ucis orice boare de vânt. Soarele s-a topit și a curs pe pământ. Din păcate, versurile poetului Nicolae Labiș par să devină realitate an de an, în Dobrogea, din cauza lipsei precipitațiilor. De altfel, toţi cei care au suportat arşiţa ultimelor veri ştiu că vremea a devenit tot mai neprielnică. Meteorologii avertizează că vin vremuri grele pentru fermierii dobrogeni și nu numai. Potrivit prognozei agrometeorologice emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), în Dobrogea, sudul și sud-estul Munteniei, sudul, estul și, local, nordul Moldovei, nordul Crișanei, sud-vestul Transilvaniei şi sudul Olteniei se va semnala fenomenul de secetă pedologică, puternică şi extremă, adică rezerva de apă din sol va avea valori scăzute. Regimul termic al aerului și solului mai ridicat decât în mod obișnuit și persistența insolației în orele de amiază vor putea determina ofilirea, răsucirea și uscarea parțială a aparatului foliar la culturile prășitoare, îndeosebi pe terenurile unde se menține fenomenul de secetă pedologică.

AUGUST, FĂRĂ PRECIPITAȚII Potrivit specialiștilor, deocamdată nu putem spune că ne confruntăm cu o secetă cruntă, cum a fost cea din 1946, când crescătorii de animale au fost nevoiți să le sacrifice pentru că nu aveau ce să le dea să mânânce, însă, în ultimii ani, fenomenul de secetă tot reapare în țară, iar în Dobrogea - și mai accentuat. Directorul Centrului Regional Meteorologic Dobrogea (CRMD), Marius Coțofan, spune că ultimul an când Dobrogea s-a confruntat cu secetă puternică a fost 2012. La fel de nemiloasă a mai fost și în anii 2007, 2003 și 2000. ”În prezent, la culturile de porumb și floarea-soarelui, deficitul de umezeală din sol se simte, mai ales în partea de nord a județului Constanța. De exemplu, din cauza lipsei apei, porumbul a început să-și răsucească frunzele”, a spus Coțofan. El a precizat că la fel de afectate vor fi și culturile de rapiță însămânțate în august - septembrie, dacă rezerva de apă din sol nu se va completa. ”De altfel, potrivit Centrului European pentru Prognoze pe Durată Medie din Anglia, precipitațiile în Dobrogea, în august, sunt sub normele anuale”, a arătat directorul CRMD.

PROBLEME Pedologii spun că, odată cu schimbările climatice, mai precis din anul 2000, fenomenele de aridizare și compactare sunt din ce în ce mai vizibile. Potrivit specialiştilor, cauzele acestor modificări sunt, pe de o parte, schimbările climatice, respectiv perioada lungă de secetă şi variaţiile de temperatură, iar pe de altă parte, intervenţia omului. Directorul Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) Constanţa, Marioara Nicolaescu, spune că cele mai degradate soluri sunt cele din Hârșova, Crucea, Saraiu, Vulturu și Pantelimon. ”Cu toate acestea, în ultima perioadă, în aceste zone, surprinzător, cantitățile de precipitații au fost peste normele anuale. În schimb, în localitățile Castelu sau Medgidia, unde până acum nu au fost probleme din punctul de vedere al precipitațiilor, s-a constatat că ploile au fost de scurtă durată și dese. Astfel, se observă că precipitațiile căzute în Dobrogea sunt neuniforme, fapt ce afectează terenurile”, a spus Nicolaescu. Ea a ținut să precizeze că, potrivit datelor din teren, deocamdată nu se poate vorbi despre o secetă puternică pedologică, întrucât terenul nu este prăfos, însă scăderea conținutului de apă din sol este vizibilă. Pentru a stopa fenomenul de aridizare, directorul OSPA Constanța recomandă agricultorilor să înfiinţeze perdele forestiere, să respecte tehnologia şi să nu aplice îngrăşăminte după ureche, ci doar după efectuarea unor cartări agrochimice (studiul solului - n.r.).