Exercițiu de imaginație: cum ar fi arătat România fără Dobrogea, fără deschidere la mare? Acest lucru s-ar fi putut întâmpla dacă în 14 noiembrie 1878, în urma Războiului de Independență, Dobrogea nu ar fi revenit în graniţele statului român. De atunci, atutoritățile locale din cele două județe ale regiunii au considerat 14 noiembrie ca fiind o mare sărbătoare pentru locuitorii dintre Dunăre și Marea Neagră. Evenimentele au culminat în urmă cu doi ani, când, la inițiativa președintelui Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, și a omologului său din Tulcea, Horia Teodorescu, au fost organizate ample manifestări dedicate revenirii Dobrogei la România. La unul dintre evenimente, o elevă a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”, Veronica-Ioana Ciornea, în clasa a XI-a la acea vreme, spunea: „Cum ar fi fost istoria noastră fără una dintre aceste sărbători? Dacă cineva se aşază la calculator şi va tasta data de 14 noiembrie, va observa că în 14 noiembrie se sărbătoresc tot felul de evenimente, de la Lăsata Secului până la Ziua filmului maghiar. Orice altceva, mai puţin această sărbătoare istorică, de o importanţă covârşitoare, care are prea puţine postări. Doar câteva articole de presă”.

LEGE Declarația fostei mirciste a fost auzită de mai mulți parlamentari, printre care și senatorul Alexandru Mazăre, care au inițiat un proiect legislativ prin care Ziua Dobrogei să fie declarată sărbătoare națională. După doi ani de zbatere prin Parlament, Ziua Dobrogei a devenit oficială. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, miercuri, Legea nr. 742 privind instituirea zilei de 14 noiembrie drept Ziua Dobrogei, sărbătoare națională. Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor în 9 septembrie. Sărbătorirea anuală a Zilei Dobrogei poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific.

Citește și:

Ziua Dobrogei, sărbătoare națională