Solicitarea rectorilor universităţilor de medicină privind recunoaşterea rezidenţiatului drept ciclu de studii universitare este considerată îndreptăţită de către ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Cristian Adomniţei. “Este solicitarea rectorilor, iar ea este compatibilă cu ceea ce se întîmplă în Europa de Vest. Mai concret, este vorba despre recunoaşterea rezidenţiatului drept ciclu de studii, aşa cum sînt masteratul şi doctoratul, cu toate drepturile care derivă din această situaţie. Ministerul ar putea dispune construcţia căminelor pentru rezidenţi printr-un program al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT), acordarea de burse şi eliberarea, la sfîrşitul pregătirii, a unei diplome cu antetul universităţii şi MECT”, a declarat Adomniţei. El a precizat că va avea o discuţie pe această temă cu ministrul Sănătăţii, după ce va reveni din concediu. „De fapt şi acum, pregătirea rezidenţilor este realizată în clinicile universitare, sub îndrumarea cadrelor didactice ale UMF. În opinia mea, cererea rectorilor este îndreptăţită, de aceea vom analiza posibilitatea trecerii pregătirii de la MSP la MECT”, a adăugat el. La întîlnirea de sîmbătă, la care au participat rectorii universităţilor de medicină, Adomniţei declara că ministerul al cărui reprezentant este va înainta Guvernului o propunere ca examenul de rezidenţiat să fie organizat de MECT, şi nu de Ministerul Sănătăţii Publice (MSP), aşa cum se întîmpla pînă acum. Rectorul Universităţii „Andrei Şaguna”, prof.univ.dr. Aurel Papari, este de părere că „pregătirea de bază le revine oricum instituţiilor de învăţămînt superior care funcţionează sub egida MECT. Rezidenţiatul este format din cel puţin un an de curs, care se desfăşoară în unităţile clinice cu profesori din universităţi. De fapt, cadrul formării acestor tineri are aceleaşi coordonate: profesorii universitari care predau în facultăţile organismelor superioare de învăţămînt. Concursul se dă tot în universităţi, aici se face şi repartizarea... Sînt convins că este o restituire de drept pentru universităţi”. Cu prilejul aceleiaşi teme de discuţie, ministrul Adomniţei a mai declarat că vrea să introducă noi criterii de promovare a medicilor în învăţămîntul universitar. „Acum, reuşita medicilor ca profesionişti nu este cuantificată. Un medic poate să aibă mii de operaţii reuşite, dar are mai puţine şanse să fie promovat ca profesor decît un altul, care are mai multe lucrări ştiinţifice publicate. I-am rugat pe rectorii universităţilor de medicină să-mi trimită propuneri pentru a schimba aceste lucruri”, a mai spus el. În replică, preşedintele Comisiei de Rezidenţiat 2007, conf.dr. Corin Badiu, a declarat că, în momentul de faţă, se află în pregătire 12.500 de medici rezidenţi, iar majoritatea nu se află sub îndrumarea unor cadre didactice, subordonate MECT, ci sub îndrumarea unor medici specialişti, fără grad universitar, care se află sub subordonarea Ministerului Sănătăţii. „Nici faptul că rezidenţii nu au diplomă de la MECT nu este o problemă. Pe lîngă certificatul de liberă practică, pe care rezidenţii îl obţin la finalul pregătirii în rezidenţiat, există şi un caiet de monitorizare a activităţii rezidenţilor în care semnează cadre didactice, iar acest caiet de monitorizare dovedeşte exact faptul că rezidenţiatul este un ciclu de studiu”, a arătat dr. Corin Badiu. El a adăugat că aceste caiete de monitorizare există în toate ţările europene şi dovedesc pregătirea sub supraveghere de specialitate, de aceea, absolvenţii români nu au cum să aibă probleme în privinţa recunoaşterii pregătirii lor.