Cel mai vechi document păstrat de Serviciul Județean al Arhivelor Naționale (SJAN) Timiș, care are peste cinci veacuri și jumătate, fiind datat 24 august 1457, va fi scanat și va intra în colecția manuscriselor digitalizate, formă care-i va asigura o mai sigură dăinuire în timp, anunță Agerpres. Demersul are loc în cadrul proiectului ''Medievalia'' derulat de Arhivele Naționale ale României cu sprijin financiar norvegian și prin care peste 50.000 de documente anterioare anului 1600, păstrate în arhivele din țară, vor fi accesibile prin intermediul bazei de date Arhiva Medievală a României.

''Cel mai vechi text original pe care îl deține SJAN Timiș este de secol al XV-lea, scrisoarea unui episcop de pe teritoriul actualei Germanii, care nu se referă la zona Banat. A fost emis (textul, n.r.) de episcopul Gurkh în fața lui Janes von Wittowitz, căpitan al provinciei Vent Vindischen Landen, și prin el se face cunoscută vânzarea către Sigismul Martah a castelelor Weidenstein, Weisel Lausberg și Berlstein la prețul de 6.300 de guldeni. Originalul, imprimat în limba germană, cu caractere gotice, pe pergament, fără semnătură și cu sigiliul căzut, este una dintre multele comori păstrate în arhiva timișoreană. Nu știm cum a ajuns acest document la noi, deoarece nu se referă la ținuturile noastre. Legat de anii anteriori acestui manuscris original, avem doar copii ulterioare, din secolul al XIX-lea, al căror conținut se referă la documente de secol XIII — XIV. Nu sunt originalele'', a relatat pentru AGERPRES Raul Ionuț Rus, directorul SJAN Timiș.

Potrivit acestuia, pentru structurile județene ale Arhivelor Naționale, care nu dețin foarte multe documente de până la 1600, se vor digitaliza și unele de după acest an limită, în situația respectivă fiind și SJAN Timiș, care are circa 70 de documente din perioada medievală ce vor intra în sistemul digitalizat.

''Nu s-au creat foarte multe documente înainte de anul 1600, pentru că Timișoara a fost pașalâc și până în 1600 era stăpânirea otomană; după 1716 a fost înlăturată și a plecat cu tot cu arhive la Istanbul. Cele mai multe documente referitoare la Banatul de până în anul 1600, din perioada stăpânirii turcești, se găsesc la Istanbul. Așadar, noi aveam documente până la 1600, dar nu foarte multe, spre deosebire de alte Arhive din Ardeal. (...) Din perioada medievală nu avem doar documente care au rămas de la turci. Sunt toate documentele până în anul 1600, indiferent că au rămas de la turci, că au fost preluate de Arhivele Naționale din colecții particulare sau au fost preluate de la instituții care le aveau în păstrare documente anterioare anului 1600, iar modul lor de proveniență nu-l cunoaștem. Toate au fost și vor fi scanate pentru a fi incluse în acest proiect 'Medievalia', care va trebui finalizat în această primăvară'', a detaliat Raul Ionuț Rus.

Pe lista fondului de digitalizare al Arhivelor Naționale ale României, județul Timiș este prezent cu Colecția de documente Hack Ioan, Colecția de documente Muzeul Național al Banatului, Colecția Muzeului de Istorie și etnografie Lugoj, Colecția Revesz, Colecții de documente din achiziții și donații și Fondul familial Csanady.

Timpul și condițiile improprii de păstrare, până au ajuns în SJAN Timiș, au făcut ca cel mai vechi manuscris original să se deterioreze, aciditatea cernelii atacând foaia, care, cel mai probabil, nu se va putea restaura.

Un alt document vechi de aici este unul emis de Wolfhart Lofnitz și soția sa, Kunikunde, prin care se recunoaște că au împrumutat de la Ștefan Radkonel, din Wenderstein (Stiria), suma de 383 de guldeni, menționând condițiile de restituire, dobândă și persoanele care certifică, cu sigiliile lor, autenticitatea actului.

Întrucât, în acele vremuri, ținutul Banatului de astăzi era ocupat de Imperiile Habsburgic și, mai târziu, Austro-Ungar, iar catolicismul era în expansiune, la jumătate de veac după Marea Schismă, la Arhive se mai găsesc documente privind donații către Sfântul Scaun.

Un document din 1485, cu o scriere caligrafică specifică marilor cancelarii imperiale ori călugărilor, arată că doi frați, care nu aveau urmași, și-au donat averea Bisericii Sf. Martin din Asbach.

Adevărate broderii pe pergament sunt manuscrisele oficiale ale Curții Imperiale de la Viena, care consemnează că diferiți coloniști austrieci au acceptat să se strămute din ținuturile lor în Transilvania, pentru a întări controlul administrației austriece, gestul lor fiind răsplătit, din belșug, de Înalta Curte. Ei au primit titluri de înnobilare, asociate cu împroprietăriri substanțiale.

Un astfel de document din 1655, tipărit în limba latină pe pergament din intestin de bovină sau ovină, consemnează că Principele Rakoczi Gyorgy al Transilvaniei acordat un titlu de nobil.

Arhiva din Timiș păstrează și documente de înnobilare emise de arhiducesa de Austria și ducesă de Burgundia, Brabant și Mediolan, Maria Tereza.

Potrivit directorului SJAN Timiș, de-a lungul timpului au fost depistate și preluate documente cu valoare istorică dispersate și păstrate în diferite locuri, ajungându-se ca în anul 1960 Arhivele din Timișoara să dețină peste 2.500 de metri liniari de documente, iar în anul 2008, peste 7.200 de metri liniari.

''Documentele din SJAN Timiș nu sunt în pericol de a fi distruse de timp, pentru că li se asigură microclimatul de umiditate și temperatură specific păstrării documentelor, iar față de posibili factorii externi agresivi, incendii de exemplu, aceștia sunt limitați, pentru că clădirea în care le păstrăm nu prezintă pericol de a fi infiltrații, iar pentru incendii avem un sistem de supraveghere și alarmare cu senzori de foc'', a menționat Raul Ionul Rus.