Potrivit rapoartelor Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, cetăţenii moldoveni şi turci se află pe primele locuri în topul celor care s-au prezentat la frontierele române cu documente falsificate. Cea mai folosită metodă de falsificare a cărţilor de identitate o reprezintă falsul total, urmată de falsul prin înlocuirea fotografiilor de pe documente. În perioada 01.01 - 30.06.2007, poliţiştii de frontieră au descoperit, în punctele de trecere, 259 de cărţi de identitate false ori falsificate cu care, diferite persoane, fie cetăţeni români sau străini, intenţionau să se le folosească pentru a trece ilegal frontiera de stat. Ponderea cărţilor de identitate false sau falsificate o reprezintă documentele româneşti, în 156 de cazuri, fiind urmate de actele bulgăreşti, 74 de situaţii, fapt ce se datorează apartenenţei celor două ţări la Uniunea Europeană. Cele mai multe cazuri de folosire a documentelor false au fost înregistrate la graniţa de vest a ţării, pe sensul de ieşire din ţară, poliţiştii de frontieră din cadrul D.P.F. Oradea, descoperind 209 de cărţi de identitate false sau falsificate, adică aproximativ 80% din totalul cazurilor depistate. În primul semestru al anului 2007, oamenii legii au descoperit, în punctele de trecere, 92 paşapoarte false ori falsificate, faţă de 202, cîte au fost descoperite în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ponderea cea mai mare a documentelor de călătorie false sau falsificate o reprezintă cele bulgareşti, 28, fiind urmate de cele românesti, 23 şi cele turceşti, 10. Din punct de vedere a metodei folosite, se menţin la cote ridicate înlocuirile de fotografii, în perioada de referinţă fiind depistate 31 persoane în această situaţie, dar şi substituirile de persoană, metodă întîlnită în 27 de cazuri. În aceeaşi perioadă, poliţiştii de frontieră au depistat 211 ştampile de trafic false ori falsificate aplicate pe paşapoarte, româneşti sau străine. În scopul prevenirii şi combaterii fraudei în documente, Poliţia de Frontieră Româna foloseşte aparatură şi dispozitive de ultimă generaţie, capabile să ajute la descoperirea falsurilor, un exemplu în acest sens constituindu-l comparatoarele video-spectrale care analizează datele din documente în mai multe moduri, folosind lumina albă, ultravioletă, infraroşu şi filtre de culoare.