Efectele crizei financiare mondiale se resimt indirect în România prin cinci canale, respectiv cel comercial, financiar, al încrederii, al cursului de schimb, al efectelor de avuţie şi bilanţ, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Efectele crizei nu mai pot fi negate fiind clare şi evidente, dar nu pot fi uşor anticipate întrucît nu se ştie cît de adîncă va fi această criză. \"Măsurile prudenţiale şi administrative (dobînda de politică monetară a BNR şi rezervele minime obligatorii pentru băncile comerciale - n.r.) mult hulite s-au dovedit utile şi acum sînt ca un tampon, ajutînd şi ţara şi sistemul bancar să rezistă la şocuri\", a declarat guvernatorul băncii centrale. Se observă o încetinire a creşterii exporturilor, un devans al importurilor, acestea explicîndu-se prin încetinirea activităţii în unele sectoare economice. \"Trebuie să constatăm influenţa crizei, dar şi să-i dăm dimensiunea reală în privinţa relaţiei exporturi PIB\", a afirmat Isărescu. El a adăugat că împrumuturile în valută şi liniile de la băncile mamă au creat probleme în ultimii ani şi continuă. Referitor la efectele crizei internaţionale asupra încrederii, guvernatorul BNR observă mai puţină disponibilitate din partea investitorilor străini pentru România, dar acest lucru este valabil şi pentru statele vecine. Isărescu a menţionat că agenţiile de rating vorbesc de toată datoria ţării, dar că cea publică, pentru care se acordă ratingul suveran, este mult mai mică. O datorie privată mare prost gestionată poate deveni însă o problema publică. Prin canalul cursului se observă deprecierea accentuată înregistrată de leu chiar în ultimele luni, a menţionat Isărescu. Din punct de vedere al efectelor de avuţie şi bilanţ, el a atras atenţia că românii nu sînt \"atît de bogaţi şi că trebuie să \"revină cu picioarele pe pămînt\": \"Cei care au luat foarte multe credite au constatat că sînt mai puţin bogaţi, băncile la fel\". Analiştii economici cred că românii nu vor scăpa de criză la sfîrşitul lui 2009 şi îndeamnă populaţia la cumpătare pentru că urmează şi al doilea an de blocaj economic şi financiar resimţit în nivelul de trai.

Economia românească, încotro în 2009?

Analiza BNR pentru evoluţia economică a României în 2009 nu se poate încheia fără prognoze despre inflaţie, creştere economică, politică salarială şi ţinta de deficit bugetar a Guvernului. Astfel, BNR vede ca foarte puţin probabilă intrarea României în recesiune, în acest an, şi estimează o creştere economică de 2-2,3%, sub nivelul de 2,5% stabilit în Legea bugetului pe 2009, a declarat viceguvernatorul BNR, Cristian Popa. O veste bună în noianul de prognoze pesimiste este că inflaţia ar putea fi mai mică în acest an faţă de anul trecut. Reamintim că inflaţia anuală pe 2008 a fost de 6,7% şi se va tempera la 4,5% în următoarele unsprezece luni, conform declaraţiilor lui Isărescu. BNR atrage atenţia că salariile nu trebuie tratate cu mărinimie de oficialităţi, întrucît creşterea lor peste productivitatea muncii va pune presiune pe cursul leu/euro. Referitor la relaxarea politicii monetare a BNR, Isărescu a spusă că banca centrală nu se va aventura să ia decizii de reducere a dobînzii cheie sau a altor indicatori economico-financiari pînă cînd nu intră în funcţiune prevederile de constrîngere fiscală şi restricţiile salariale. BNR priveşte criza mai realist ca Guvernul atunci cînd vine vorba şi de deficitul bugetar, nu doar de creşterea economică. \"Ţinta de deficit bugetar de 2% din PIB este un obiectiv extrem de greu de atins. Va fi greu să se repună în mişcare economia după această cădere bruscă\", a spus Isărescu. Bugetul de stat pe 2009 trasat de Guvern este bazat pe un deficit bugetar de 2% din PIB, o creştere economică prognozată de 2,5%, o rată a inflaţiei de 5% şi un Produs Intern Brut de 579 miliarde de lei (144,7 miliarde de euro).