Doi civili au fost ucişi și alți trei au fost răniți de tiruri de armă la Doneţk, bastion rebel pro-rus din estul Ucrainei, au anunţat, ieri, autorităţile locale din acest oraş, unde tirurile de artilerie continuau în zona aeroportului. Violențele au avut loc ieri, la o zi după ce deputaţii ucraineni au adoptat un proiect de lege care le oferă mai multă autonomie regiunilor separatiste pro-ruse, în conformitate cu un protocol de pace semnat de Kiev şi rebeli. ”Forţele armate ucrainene respectă armistiţiul, dar grupuri militare ilegale şi trupe ruse continuă să tragă asupra obiectivelor forţelor antiteroriste, în special în apropierea aeroportului din Doneţk”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare. Moscova a negat tot timpul prezenţa trupelor sale în Ucraina. Aeroportul din Doneţk, aflat sub controlul armatei, este de mai multe zile teatrul unor schimburi de focuri, conform jurnaliştilor AFP. Potrivit unui bilanţ întocmit de AFP pe baza datelor oficiale de la armata ucraineană şi autorităţile locale, cele două decese înregistrate ieri ridică la 30 numărul victimelor - 14 civili şi 16 militari - de la intrarea în vigoare a armistiţiului, la 5 septembrie. Rebelii şi militarii resping orice responsabilitate pentru aceste victime. Pe de altă parte, separatiştii nu furnizează date despre combatanţii lor ucişi în lupte. Armistiţiul încheiat la 5 septembrie, la Minsk, între Kiev şi rebelii pro-ruşi, a fost încălcat aproape zilnic. Locuitorii din mai multe localităţi situate în apropiere de Doneţk denunţă chiar un armistiţiu fictiv.

PROTEST ULTRANAȚIONALIST Sute de ultranaționaliști ucraineni au protestat ieri, la Kiev, împotriva acordării unei autonomii lărgite provinciilor separatiste Donețk și Lugansk, relatează agenția Interfax Ucraina. ”Legile nu sunt clare. Îi cerem lui Poroșenko să nu le promulge”, a declarat Artiom Skropadski, purtătorul de cuvânt al formațiunii Sectorul Dreptei, făcând referire la cele două acte normative votate marți de Rada Supremă. Primul text menționează acordarea unui statut special pentru regiunile pro-ruse din estul Ucrainei, crearea unui guvern autonom provizoriu, pentru o perioadă de trei ani, și alegeri locale pe 7 decembrie, iar al doilea prevede o amnistie pentru combatanții rebeli, cu excepția celor vinovați de delicte grave. Formațiunea ultranaționalistă Sectorul Dreptei a jucat un rol crucial în revolta de la începutul anului, ce a condus la înlăturarea președintelui Viktor Ianukovici, iar apoi a constituit un batalion de voluntari ce s-a alăturat armatei în luptele împotriva separatiștilor din provinciile Donețk și Lugansk.

Manifestația survine după ce președintele Petro Poroșenko a fost acuzat de fostul premier Iulia Timoșenko, precum și de liderul partidului naționalist Svoboda, Oleg Tiagnibok, că prin concesiile făcute separatiștilor pune în pericol integritatea teritorială a Ucrainei și legalizează terorismul, ei criticând și acordarea libertății de folosire a limbii ruse în cele două provincii pro-ruse, în defavoarea limbii oficiale ucrainene. Președintele Poroșenko este însă sprijinit de premierul Arseni Iațeniuk: ”Ucrainenii au nevoie de pace. Războiul ne-a costat foarte mult, iar viețile omenești au o valoare inestimabilă. Mulți ucraineni au murit apărându-și țara”. Premierul a precizat că fiecare zi de război cu rebelii costă statul ucrainean circa șase milioane de dolari. Totuși, în ciuda concesiilor făcute de Kiev, insurgenții doresc să folosească cele două legi drept bază pentru continuarea negocierilor, ei insistând ca provinciile Donețk și Lugansk să nu mai facă parte din statul unitar ucrainean.

NATO, ROL DISTRUCTIV? NATO a jucat un rol distructiv în timpul crizei ucrainene şi continuă să împingă Kievul către confruntare, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. ”În particular, NATO a urmat calea construirii potenţialului militar al Ucrainei, care este folosit de Kiev împotriva civililor. Conducerea NATO susţine planurile ţărilor membre de a extinde ajutorul furnizat Ucrainei în mijloace speciale şi echipament militare care pot fi folosite de autorităţile ucrainene pentru represiuni interne. Ei împing, practic, Kievul la o rezolvare prin forţă a conflictului”, afirmă ministrul.

Alianţa militară condusă de SUA şi-a sporit prezenţa la graniţele Rusiei, de la începutul crizei ucrainene, invocând necesitatea de a-şi apăra mai bine aliaţii. NATO şi-a intensificat patrulele aeriene în țările baltice, a trimis avioane de supraveghere în Polonia şi România, precum şi nave de război în Marea Neagră şi Mediterană. În aprilie, NATO a suspendat cooperarea cu Rusia, acuzând Moscova de implicare în escaladarea crizei din Ucraina. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat săptămâna trecută că această criză din estul Ucrainei a fost provocată de Occident, în principal pentru resuscitarea NATO.

ZONĂ-TAMPON SUA ar anula o parte a sancţiunilor impuse Rusiei, dacă între aceasta şi Ucraina ar fi creată o zonă-tampon, scrie ziarul rusesc ”Kommersant” în ediţia de ieri. Kremlinul a răspuns că Moscova nu va accepta nicio condiţie, iar Consiliul Federaţiei Ruse (Camera Superioară a Parlamentului rus) a adăugat că nici măcar nu intenţionează să examineze propunerile americane.

Sursa americană a dezvăluit care ar fi condiţiile Washingtonului în vederea unei anulări parţiale a sancţiunilor pe care le-a impus Moscovei: ”Aşteptăm să-şi retragă toţi militarii şi materialul de pe teritoriul ucrainean. Moscova trebuie să înceteze să mai susţină grupări armate şi mercenari în Ucraina, să elibereze toţi ostaticii, în special pe femeia-pilot Nadejda Savşcenko şi pe realizatorul Oleg Senţov. Cerem, de asemenea, crearea unui control la frontiera ruso-ucraineană şi restabilirea suveranităţii Ucrainei asupra frontierelor sale, cu o supraveghere permanentă din partea OSCE. În fine, insistăm asupra creării unei zone-tampon de securitate de ambele părţi ale frontierei”. Un purtător de cuvânt al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că ”Kremlinul nu este la curent cu aceste exigenţe și, atât timp cât Casa Albă nu face o declaraţie oficială, autorităţile ruseşti nu vor face niciun comentariu asupra acestui subiect”.

Crearea unei zone-tampon de zece kilometri între Rusia şi Ucraina făcea parte dintr-un plan de pace al preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko, anunţat la 20 iunie. Potrivit serviciului de presă prezidenţial ucrainean, această idee a fost susţinută și de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. Adjunctul şefului administraţiei preşedintelui Poroşenko afirma că această iniţiativă viza să combată mai eficient trecerea ilegală a frontierei de către mercenari şi material militar.

JUSTIFICARE MACABRĂ Prăbuşirea avionului malaezian în estul Ucrainei, în iulie, a fost folosită intenţionat, pentru a justifica sancţiunile împotriva Rusiei, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. ”Prăbuşirea cursei MH17 este o tragedie teribilă. A condus nu numai la numeroase victime, dar a fost folosită şi pentru escaladarea deliberată a tensiunilor internaţionale, exercitând presiuni asupra statelor să continue cu sancţiunile împotriva Rusiei”, a declarat Lavrov într-un interviu pentru cotidianul spaniol ”El Pais”, publicat ieri. Moscova insistă asupra unei investigaţii adecvate privind prăbuşirea cursei MH17 a companiei Malaysia Airlines, care să dezvăluie cauzele reale ale incidentului, a subliniat ministrul. ”Ţinând cont de importanţa tragediei la nivel global, considerăm că o astfel de investigaţie este vitală nu doar pentru stabilirea cauzelor reale ale prăbuşirii şi aducerea celor responsabili în justiţie. Este, de asemenea, vitală pentru menţinerea păcii şi securităţii globale”, a precizat ministrul.

Avionul Boeing care asigura cursa MH17 de la Amsterdam spre Kuala Lumpur s-a prăbuşit în estul Ucrainei, provocând moartea celor 298 de persoane aflate la bord. Kievul i-a acuzat pe separatişti că au lansat asupra avionului o rachetă furnizată de Rusia, care, la rândul său, a sugerat că Ucraina este responsabilă pentru catastrofa aviatică.

DEPUTAT LA TOMBERON Mai mulţi manifestanţi, care cereau, marţi, aprobarea unei legi a lustraţiei în faţa Parlamentului de la Kiev, au imobilizat un deputat care susţinea legea respectivă şi l-au aruncat într-un tomberon, după care au pus un cauciuc şi au turnat un lichid peste el, relatează Russia Today. Mai multe persoane au manifestat marţi în faţa Parlamentului de la Kiev, în timp ce deputaţii dezbăteau o lege care să interzică implicarea în politică a aliaţilor fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici. Vitali Juravski, un deputat din grupul pentru Dezvoltare Economică, a ieşit din clădirea Parlamentului pentru o pauză şi a fost imediat imobilizat de o mulţime de bărbaţi. Acesta a fost băgat cu forţa într-un tomberon plin cu gunoi, în timp ce mulţimea scanda ”Glorie Ucrainei!”. Câţiva bărbaţi l-au ţinut pe Juravski de cap, pentru a-l împiedica să iasă din tomberon. Ei au aruncat un cauciuc de maşină şi au turnat un lichid peste el, afirmând că este ”vinovat de vărsarea de sânge”. Deputatul a fost cărat cu tomberonul peste stradă, înainte ca Poliţia să intervină. Ulterior, Juravski a declarat că acest atac a fost ordonat de adversarii săi politici, adăugând că îi iartă pe agresori. Deputatul a precizat că el a fost unul dintre iniţiatorii legii lustraţiei, care a fost, în final, adoptată de Parlament, marţi. Dacă va fi promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, parlamentarii care au lucrat sub regimul lui Viktor Ianukovici vor fi nevoiţi să părăsească Parlamentul şi vor avea interdicţie de a mai ocupa funcţii politice. Câţiva dintre activiştii din Piaţa Independenţei i-au prezentat ulterior scuze public lui Juravski. Deputatul a declarat că nu va depune plângere împotriva agresorilor săi.