Cel mai îndrăzneț proiect montan demarat de o expediție românească, "7 Summits", cucerirea celor mai înalți munți de pe fiecare continent al lumii, și-a mai scris un capitol. Născuți și crescuți la malul mării, Mihai Nenciu și Nicu Rotaru au dus steagul tricolor pe celebrului Kilimanjaro, vârful care domină continentul african de la înălțimea celor 5.895 de metri. Cei doi constănțeni au depășit, astfel, o nouă etapă, după ce au urcat în urmă cu trei luni pe "acoperișul" Europei, muntele Elbrus din Rusia, și sunt pregătiți pentru un 2018 plin de provocări.

După ce și-au testat limitele, cutreierând timp de două săptămâni pe crestele din Himalaya și petrecându-și câteva zile în tabăra de bază de pe uriașul Everest în această vară, Mihai Nenciu și Nicu Rotaru au pornit în aventura vieții lor cu gândul de a deveni prima echipă din România care să ducă la îndeplinire temerarul proiect "7 Summits", cucerirea celor mai înalți munți de pe fiecare continent al lumii. Au început cu Europa, urcând pe Elbrus, masivul din Rusia care se ridică la 5.642 de metri, apoi și-au îndreptat privirea către Kilimanjaro, masivul ce domină Africa. Și, la mijlocul lunii decembrie, au plecat spre continentul "negru", pregătiți să urce până la 5.895 de metri, înarmați cu multă încredere și cu steagul tricolor în rucsac. Drumul spre Tanzania, patria celebrului vulcan a fost costisitor și anevoios și doar ajutorul primit de la Turkish Airlines le-a permis să străbată cele câteva mii de kilometri. Iar greul abia începea. "Am avut două zile la dispoziție pentru a ne acomoda, pregăti și pune la punct ultimele detalii ale expediției. După ce am aterizat pe aeroportul Kilimanjaro, am pornit spre Moshi, localitatea care este punctul de plecare spre ruta Machame, cea mai grea și dificilă, un traseu fără provocări de alpinism tehnic, dar cu provocări fizice. Ascensiunea noastră a presupus 7 zile și 6 nopți de efort continuu, timp în care am trecut de la pădurea tropicală până la zăpada și gheața din vârf. O ascensiune pe Kilimanjaro este ca o călătorie de la Ecuator până la Polul Nord, ilustrând toate marile zone climatice de pe glob", a povestit Mihai. "Aclimatizarea propriu-zisă a început cu locurile și cu oamenii de acolo. A fost pentru prima dată când am pus piciorul pe pământ african. Am cunoscut cel mai primitor și cordial popor din câte am văzut până acum. Știa Ceaușescu ceva când a strâns relațiile cu ei, rămânând în continuare singura țară cu intrare fără viză", a adăugat Nicu.

DE LA VARĂ ECUATORIALĂ LA IARNĂ POLARĂ

Ascensiunea a fost dificilă, dar în același timp spectaculoasă, clima stârnind senzații unice. "Vremea ne-a surprins în fiecare zi, nu aveam parte de mai mult de 1-2 ore de soare dimineața, apoi ceață, vânt și, sigur, în fiecare zi, ploaie. Iar psihicul sau mentalul începe să te înțepe în coastă. Cortul era singurul refugiu și am simțit din plin disconfortul în fiecare noapte petrecută acolo. Drept urmare, în preziua atingerii vârfului nu eram în cea mai bună formă. Am plecat noaptea, în jurul orei 1.00, și, în scurt timp, aveam pe mine toate hainele luate, deoarece temperatura scăzuse foarte mult, pe la -20 de grade. Chiar și cu două perechi de mănuși, degetele arătătoarele erau amorțite, am simțit că mi-a scăzut glicemia. Dar, în afara unui gel cu cofeină, nu am putut consuma nimic. Intrasem cumva în panică. După câteva ore cu capul în jos, doar în lumina lămpii frontale, părea că nu se mai termină. În viața mea, nu știu dacă am simțit vreodata frig mai puternic și eram la câteva sute de km de Ecuator. Am ajuns primii în vârf, înainte de răsărit, iar euforia succesului ne-a cuprins instantaneu. Când m-am îmbrățișat cu Mihai, repetam continuu aproape necontrolat: Numărul 2! Și râdeam fericiți! Am stat o oră acolo, uitasem de frig, de oboseală, de orice grijă, apoi am coborât mai mult în alergare", a dezvăluit Nicu, fost campion balcanic de culturism. "Pe 17 decembrie, la ora 05.30 am ajuns pe vârful Uhuru, cel mai înalt vârf al masivului Kilimanjaro, unde am arborat tricolorul românesc și steagul stațiunii Mamaia. Am ajuns înainte de răsăritul soarelui și unde am petrecut aproape o oră, așteptând într-un frig cumplit să iasă soarele pentru a putea imortaliza momentul. Am vrut să ne bucurăm cât mai mult de această nouă victorie și să ne încărcăm sufletul și inima. A fost un nou test de anduranță în condiții de aer rarefiat și presiune scăzută, dar pe care l-am trecut din nou cu bine. Pentru organismele noastre a fost un șoc foarte puternic. Dacă la poalele muntelui erau 30 grade, în plină vară ecuatorială, în vârf am dat peste temperaturi de -25 de grade, o adevărată iarnă polară", a completat Mihai, pasionat de sporturi extreme.

TREI ȚINTE PENTRU 2018

Cei doi au mai petrecut câteva zile sub soarele torid al Tanzaniei, apoi s-au îndreptat către casă, ajungând alături de cei dragi chiar în ziua de Crăciun. "Am fost marcat de trei lucruri în cadrul acestei expediții din Africa. În primul rând, de semnele evidente ale topirii ghețarilor de pe vârf. Tanzanienii estimează că, în 30 de ani, se vor topi definitiv și că nu va mai exista gheață pe vârful Uhuru. Un fapt care te pune pe gânduri, pentru că urmele topirii ghețarilor sunt deja teribile. În al doilea rând, modul în care au grijă să își protejeze fauna și flora de pe munte. Nu am văzut pe nimeni care să arunce ceva sau care să polueze natura. În al treilea rând, nu am văzut vreun tanzanian, fie că era din triburile Masai sau localnic, care să țipe, să se certe, să fie agitat sau stresat. Au o expresie care definește această stare, pole, pole, care se traduce încet-încet sau echilibrat. Au o filozofie de viață de la care noi, românii, putem să învățăm foarte multe. Sunt niște oameni extrem de prietenoși și de amabili", a spus Mihai.

După Sărbători, vor începe pregătirile pentru următoarele etape ale proiectului, cucerirea celor mai înalte vârfuri din America de Sud, Aconcagua (6.962m, Argentina), America de Nord, Denali (6.190m, SUA) și Australia, Kosciuszko (2.228m). "Anul acesta a fost unul extrem de bun pentru noi din punct de vedere expediționar și simt că 2018 va fi și mai bun. Sunt convins că vom reuși să punem din nou tricolorul romanesc, steagul Constanței și al stațiunii Mamaia pe vârfurile Aconcagua, Denali și Kosciuszko. Sperăm din tot sufletul să găsim sprijinul și susținerea financiară pentru continuarea acestui proiect. Mi-aș dori ca autoritătile publice și locale să ne fie la fel de aproape cum ne-a fost toată media, care ne-a sprijinit și promovat", au transmis cei doi eroi.