Un general de aviaţie şi un contraamiral al Marinei Române au oferit ieri, în şedinţa de Consiliu Local, o lecţie de istorie. Ne-au amintit că România de astăzi există datorită lor, datorită eforturilor depuse de ei pe frontul de luptă, datorită sângelui vărsat de eroii neamului care „au plecat pe front fără a şti că au plecat pentru totdeauna“. Au scris istoria ţării, iar acum, la 90 de ani, spun că fiecare moment în care şi-au dedicat viaţa mării şi aviaţiei a meritat. Contraamiralul Petre Zamfir şi generalul maior de aviaţie Gheorghe Constantin sunt, de ieri, cetăţeni de onoare ai municipiului Constanţa. Într-o lume în care toţi aleargă după valori materiale, în care toţi aşteaptă câte ceva, cei doi au arătat că nu vor decât apreciere, să vadă că oamenilor încă le mai pasă de cei care au făcut ceva pentru ţară. Chiar dacă, odată cu titlul de cetăţean de onoare, cheia oraşului şi diploma primite, ar fi avut dreptul şi la beneficii materiale, atât Petre Zamfir, cât şi Gheorghe Constantin au renunţat la ele, spunând că recunoştinţa autorităţilor le este suficientă.

POVEŞTI DE PE FRONT Mai în glumă, mai în serios, primarul Constanţei, Radu Mazăre, a spus că nu-şi dorea să ajungă la vârsta lor, însă, văzându-i cât sunt de senini şi plini de poveşti şi poveţe, mai-mai că şi-ar dori să apuce 90 de ani. „Am fost numit cetăţean de onoare cu fix 15 zile înainte de a împlini 90 de ani. Este mare lucru pentru mine“, a spus Petre Zamfir, care consideră că eroismul nu este al lui, ci al Marinei Române, care l-a format ca om. Contraamiralul ne-a povestit pe scurt că a participat la scufundarea distrugătorului flotei sovietice „Moskva“, dar că a fost şi comandantul bricului „Mircea“ în perioada celebrului marş prin Golful Biscaya, din 1965. Pe de altă parte, Gheorghe Constantin a istorisit că a apărat cu propria viaţă graniţele ţării în cele peste 250 de lupte aeriene din 1941 şi până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind pilot în aviaţia militară, la unitatea de la Blaj. „Am luptat să întregesc ţara, pentru că, prin Pactul Molotov, România trebuia să dispară de pe harta lumii. Am fost pe câmpul de luptă trei ani, opt luni şi zece zile“, a povestit Gheorghe Constantin.