Să vezi și să nu crezi! Prima lege democratică din România, darea în plată, a reușit - cum, necum - să fie promulgată. Să fie de „vină“ anul electoral? Sau poate „micile“ modificări care o fac accesibilă și unei pături sociale „subacvatice“ (rechini imobiliari - n.r.)? Nu contează. Cert este că aproape 500.000 de români care nu mai fac față ratelor creditelor ipotecare au posibilitatea de a scăpa de bancheri, dându-le cu locuința-n cap. Este, evident, o soluție de ultim resort. Nimeni nu vrea să facă asta. Dar dacă nu mai ai încotro, acum ai o opțiune. Dezbaterile pe tema dării în plată au relevat însă adevăratele griji ale bancherilor și ale instituției care, în teorie, le ține-n frâu. BNR a fost, din păcate, cel mai vocal avocat al băncilor, susținând cu obstinație comunistoidă excluderea subvenției de stat Prima Casă din lege și ridicând actul normativ la rang de risc sistemic și hazard moral pentru binele umanității. Dar uite că, în ciuda lobby-ului virulent, legea a trecut. Merry X-Mas!

OAU! Am trăit să o vedem și p-asta! Președintele android Klaus Iohannis a promulgat legea dării în plată, punctând că Legislativul a ținut cont de observațiile sale și că noul act normativ e OK. Legea fusese adoptată la 13 aprilie de Camera Deputaților, cu o majoritate covârșitoare de 207 voturi „pentru“, după luni bune de război pe față cu cu bancherii și cu cel mai scump și mai vocal avocat pe care și l-au putut ei permite - Banca Națională a României (uneori chiar prin guvernatorul Mugur Isărescu, cel care a ridicat darea în plată la rang de risc sistemic apocaliptico-cacofonico-catastrofal). Desigur, ca să îl parafrazăm pe Marean Vanghele, după atâtea luni în comisii, darea în plată nu mai e chiar darea în plată care ar fi vrut/trebuit să fie. Plafonul locuințelor care intră în program a fost majorat de la 150.000 la 250.000 euro, spre exemplu. Aici sunt două aspecte importante - pe de-o parte, legea s-ar adresa (în cea mai pură teorie) celor care chiar au probleme la plata ratelor și stau prost cu banii etc. Ei sunt 99,99% din targetul dării în plată, iar 99,99% dintre ei au case de până-n 50.000 - 60.000 euro. Restul sunt probabil rechinii imobiliari despre care se vorbea când a fost dată prima variantă a legii, fără plafoane. Pe de altă parte, de ce-ar fi discriminare, dacă programul nu declară răspicat că e unul social? Asta zice însuși inițiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir - „Este foarte important că de lege beneficiază şi cei care au fost executaţi silit, și cei care au credite de nevoi personale cu ipotecă, în limita plafonului. În situaţia în care CCR va constata că pragul este discriminatoriu, îl eliminăm“.

HAZARD MORAL... Și ajungem la Prima Casă, subvenția de stat care ține-n viață creditarea, 100% artificial, și care - după un lobby intens al bancherilor - a ieșit de sub incidența dării în plată. Analistul Florin Cîțu nota că nu a văzut niciodată o bancă centrală mai preocupată de menținerea unei subvenții (Prima Casă) în economie decât a noastră - „Au susținut tot felul de tâmpenii și au făcut amenințări populiste și ridicole. Sper ca, atunci când costurile programului vor adânci deficitul bugetar, să nu uitați cui să îi spuneți să vină cu bani de acasă - membrilor actuali ai conducerii BNR“. Iar loviturile sub centură au venit la patronatele bancare, care au dat anunțuri mortuare cu darea în plată în toată presa amicală, ba chiar au atins noi minime morale, convingând o asociație de salvare a copiilor să spună că legea în cauză va lăsa plozii în stradă, în ploaie, în frig... Avocatul Gheorghe Piperea a găsit însă o explicație pentru opoziția bancherilor - „S-au manifestat atât de violent și gregar împotriva acestei legi nu pentru că le-ar crea mari prejudicii, ci pentru că vobim despre PRIMA lege care NU îi favorizează și care NU este conformă cu dictatul lor. Mai precis, darea în plată îi supără pentru că parlamentarii, de data asta, au fost chiar... parlamentari, iar democrația (aproape că) a funcționat. Nu-i de mirare că a fost ridicată la rangul de „risc sistemic“ și „hazard moral“““.

.