Bilanţul victimelor unui triplu atentat de sîmbătă, de la Bagdad, a ajuns la 51 de persoane, în timp ce alte 90 de persoane sînt rănite. Este vorba despre primul atentat produs după ce preşedintele Bush s-a întîlnit cu premierul irakian pentru a discuta despre modalităţile de a combate violenţele confesionale şi la zece zile după cel mai grav atac din 2003, soldat cu moartea a 200 de persoane. Atacul a coincis şi cu dezvăluirea unui raport secret elaborat de secretarul american al Apărării, care recomanda modificarea strategiei din Irak. Înainte de a demisiona, Donald Rumsfeld a anunţat Casa Albă că strategia administraţiei Bush în Irak nu funcţionează şi a propus o serie de schimbări, inclusiv posibile reduceri de trupe. "În opinia mea, este timpul pentru schimbări majore. În mod clar, ceea ce fac în prezent militarii americani în Irak nu funcţionează suficient de bine sau de repede", declara Donald Rumsfeld în raportul datat 6 noiembrie. Pentagonul a confirmat autenticitatea acestui raport, dar a refuzat să comenteze.

În calitate de organizator şi apărător a strategiei preşedintelui Bush în Irak, după ofensiva militară din martie 2003, Donald Rumsfeld a fost una dintre figurile publice asociate cu războiul din această ţară. Raportul său se adaugă apelurilor care îi cer lui George W. Bush să efectueze schimbări semnificative de strategie, în timp ce Casa Albă, Pentagonul şi Grupul de Studiu pentru Irak intenţionează deja să recomande astfel de modificări. Donald Rumsfeld a subliniat cîteva opţiuni în raportul său pentru schimbarea strategiei, inclusiv reducerea forţelor şi bazelor din Irak, precum şi revizuirea misiunilor şi obiectivelor din această zonă, dar nu susţine nişte recomandări specifice. Acesta este de părere, totuşi, că o conferinţă internaţională, după modelul Dayton, din anul 1995 de la Ohio, negocierile care au determinat încheierea unui acord de pace în războiul din Bosnia, este o opţiune "mai puţin atrăgătoare".

Raportul a fost datat cu cîteva zile înainte ca democraţii să preia controlul asupra Congresului, pe fondul nemulţumirii populaţiei faţă de războiul din Irak şi cu două zile înainte de anunţarea demisiei sale. Limbajul folosit de Donald Rumsfeld a fost reluat de preşedintele Bush la 8 noiembrie, atunci cînd i-a anunţat demisia. Preşedintele american a declarat că este timpul pentru schimbări în Irak şi în politica faţă de această ţară, care "nu funcţionează suficient de bine sau de repede". Donald Rumsfeld rămîne în funcţie în aşteptarea confirmării, de către Senat, a fostului director al CIA, Roberts Gates, nominalizat de Bush pentru a-l succeda.

Grupul de Studiu pentru Irak, din conducerea căruia face parte şi fostul secretar american de Stat James Baker, este aşteptat să recomande accelerarea retragerii trupelor americane în raportul de miercuri. Statele Unite dispun de circa 140.000 de militari în Irak şi peste 2.800 au fost ucişi de la înlăturarea de la putere a lui Saddam Hussein. George W. Bush a declarat că va analiza îndeaproape rezultatele cercetărilor Grupului de Studiu pentru Irak şi a insistat că nu va căuta o "ieşire politicoasă". Acesta a promis un consens între cele două partide în ceea ce priveşte modul de a continua politica în Irak şi s-a adresat pe un ton conciliator, dar nu dispus la concesii, criticilor politicii privind Irakul. Mulţi oficiali de la Washington speră ca grupul bipartid condus de James Baker, un apropiat al familiei Bush, să îi ofere preşedintelui o cale de a începe eliberarea forţelor americane de ceea ce este considerat un război civil interconfesional.

Dar, oficiali din Departamentul american de Stat şi din Consiliul pentru Securitatea Naţională au declarat pentru oficiali străini că nu se aşteaptă la schimbări majore, indiferent de ceea ce recomandă Grupul.

Plecarea lui Donald Rumsfeld din fruntea Pentagonului a determinat obişnuitul efect de domino, exemplul său fiind urmat de unul dintre consilieri. Stephen Cambone, subsecretar al Apărării şi şeful serviciilor de informaţii din martie 2003, a anunţat că va demisiona din funcţie la sfîrşitul anului. Bineînţeles, acesta demisionează pentru că vrea să îşi petreacă mai mult timp cu familia. În mai 2004, revista americană The New Yorker l-a criticat pe Stephen Cambone, prezentîndu-l drept unul dintre arhitecţii metodelor de interogare dure, aplicate în cazul deţinuţilor de la Abu Ghraib din Irak. Acesta face parte, alături de Donald Rumsfeld, dintre persoanele vizate de o plîngere depusă luna trecută în Germania de un grup de avocaţi internaţionali, pentru presupusul rol jucat în torturarea deţinuţilor din Irak şi de la Guantanamo.