După luni de contestare democrată și republicană, deopotrivă, cauzată și de declarațiile sale cam inflamante pe diverse subiecte sensibile, candidatul republican la președinția SUA, Donald Trump, o devansează cu un punct procentual pe rivala sa democrată, Hillary Clinton, în intenţiile de vot, arată ultimul sondaj Reuters/Ipsos, potrivit căruia aceasta este creditată cu 39%, iar Trump cu 40%. Ancheta, publicată vineri, a fost efectuată în perioada 26 august - 1 septembrie, folosind declarațiile a 1.804 alegători care afirmă că probabil vor vota în alegerile prezidenţiale de la 8 noiembrie. Precedentul sondaj Reuters/Ipsos o credita pe Clinton cu un avans de opt puncte procentuale. Avansul înregistrat de Trump se datorează în mare parte mobilizării alegătorilor republicani, dintre care 78% (cu 6% mai mulţi) afirmă că vor vota pentru candidatul lor, contestat mult timp de conducerea şi de unii lideri vocali ai formaţiunii. Miliardarul new-yorkez rămâne, însă, cu mult în urma lui Mitt Romney, candidatul republican în alegerile din 2012, care era susţinut, la vremea respectivă, de 85% dintre alegătorii înscrişi ca republicani. Întrebaţi ce părere au despre un scenariu cu patru candidaţi - punându-i la socoteală şi pe Gary Johnson (libertarian) şi Jill Stein (ecologistă) - alegătorii se pronunţă 39% pentru Clinton, 40% pentru Trump, 7% pentru Johnson şi 2% pentru Stein. Potrivit ultimei medii publicate vineri a sondajelor realizate de site-ul Real Clear Politics, Clinton este creditată cu 46,1% din intenţiile de vot şi îl devansează cu 4,1% pe Trump (42%). Site-ul surprinde și o tendinţă de apropiere a susţinerilor celor doi. Unul dintre factorii care explică diferenţa rezultatelor este că ancheta Reuters/Ipsos reţine doar alegătorii care spun că probabil vor vota şi nu ansamblul alegătorilor înscrişi.

Între timp au apărut noi date în dosarul e-mailurilor trimise de Hillary Clinton în perioada în era secretar de stat. Aceasta a declarat că nu îşi mai aminteşte instructajele privind gestionarea informațiilor guvernamentale pe care le-a primit, din cauza unei comoţii suferite în 2012, informează B1 TV. Informațiile apar în ancheta desfășurată de FBI. Printre documentele făcute publice se numără și 11 pagini cu rezumatul unei discuții de trei ore și jumătate între agenții FBI şi fosta Primă Doamnă a SUA, în care ea invocă o comoție cerebrală suferită în 2012 drept explicație pentru lipsa de memorie. Departamentul de Stat a refuzat să comenteze raportul, iar purtătorii de cuvânt ai lui Clinton nu au răspuns la întrebări privind informațiile medicale menționate.

Faptul că Hillary Clinton a folosit un server privat pentru corespondența electronică oficială, în perioada când a condus Departamentul de Stat, este o temă favorită de campanie a republicanilor. Starea ei de sănătate, la vârsta de 68 de ani, este un alt argument invocat adesea. Clinton nu a avut însă de suferit consecințe legale, după ce FBI a închis ancheta, recomandând neînceperea urmăririi penale.