De ziua lui Eminescu, care din 2011 a devenit și Zi a Culturii Naționale, Constanța este privilegiată, cel puțin dintr-un punct de vedere, deoarece se poate mândri că la malul Mării Negre există un grup statuar închinat poetului național, semn că tomitanii au încercat să-i respecte dorința testamentară din „Mai am un singur dor”. Acei tomitani care în primele decenii ale secolului XX luau această inițiativă, în frunte cu Ioan N. Roman, își aminteau de faptul că Eminescu a fost încântat de așezarea de la malul mării, unde venise „să facă băi”, la recomandarea medicului, în iunie 1882.
Din mansarda hotelului D'Angleterre, Eminul îi scria Veronicăi Micle: „O să mă întrebi ce efect mi-a făcut marea, pe care-o văz pentru-ntâia oară? Efectul unei nemărginiri pururi mișcate. Dar, abia de două zile aici, n-am văzut-o în toate fețele, căci ea e schimbăcioasă la culoare şi în mișcări, de unde unii autori o și compară cu femeia. Constanţa sau Chiustenge este un mic orăşel, dar îndestul de frumos... Casele au oarecare eleganţă a clădirilor, căci piatra e eftină aici și clădirile sunt din piatră pătrată, iar primăria, de când stăpânesc românii şi există un Consiliu Comunal, a făcut foarte mult pentru orânduiala şi înfrumuseţarea oraşului”,
OMAGIU LA STATUIE Astăzi, la 166 de ani de la nașterea „Luceafărului poeziei românești”, constănțenii pot merge pe faleza Cazionului pentru a-i aduce un omagiu poetului. Cu acest prilej ar trebui să-și amintească că statuia a fost realizată de sculptorul Oscar Han, membru al „Grupului celor patru”, din care mai făceau parte pictorii Nicolae Tonitza, Francisc Șirato și Ștefan Dimitrescu, alegerea artistului și a machetei revenindu-i lui Tudor Vianu. Fondurile necesare ridicării acestui grup statuar care-i înfățișează pe Mihai Eminescu și pe muza Calliope - după unii, o reprezentare a Veronicăi Micle - au fost strânse - la inițiațiva Comitetului pro-Eminescu, condus de Ioan N. Roman - prin subscripție publică și prin organizarea unor conferințe la care luau parte mari personalități. Inaugurarea a avut loc pe 15 august 1934, în prezența familiei regale.
La Constanța, activități festive dedicate lui Eminescu și Zilei Culturii Naționale se desfășoară încă de la începutul săptămânii. Ele vor culmina, vineri, 15 ianuarie, de la ora 13.00, la Muzeul de Artă, cu manifestarea „Mai am un singur dor”. Sub acest generic au loc: vernisajul unei expoziții de sculptură semnată de Panaite Chifu, recitaluri din creația eminesciană, susținute de Nicolae Motoc și Liviu Manolache și momente coregrafice realizate de Călin Hanțiu și Marius Marin. Tot vineri, dar de la ora 16.15, Comisia de Cultură a Uniunii Democrate Turce din România (UDTR) marchează în sala „Ovidiu” a Hotelului Ibis, Ziua Culturii Naţionale, printr-un eveniment dedicat poeţilor Mihai Eminescu şi Yunus Emre. Și la Casa de Cultură din Cumpăna are loc, vineri, de la ora 11.00, o manifestare cu titulatura „Dor de Eminescu”.
Manifestări culturale dedicate acestei zile cu dublă semnificație au loc în întreaga țară, dar și peste hotare, acolo unde românii sunt bine reprezentanți.
Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie drept Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010. Legea nr. 238, din 7 decembrie 2010, a fost publicată în Monitorul Oficial 831 din 13 decembrie 2010, astfel încât Ziua Culturii Naționale a fost sărbătorită prima dată pe 15 ianuarie 2011.
Citește și: