Majoritatea tinerilor care au între 15 şi 25 de ani nu au lucrat niciodată, dar vor ca la locul de muncă să fie bine remuneraţi şi să aibă \"şefi corecţi\", în timp ce angajatorii aşteaptă de la candidaţi să fie profesionişti şi instruiţi, rezultă din două cercetări realizate într-un proiect european. Cercetările au fost realizate în cadrul proiectului strategic \"Campanie de comunicare privind serviciile SPO oferite tinerilor şi angajatorilor\", finanţat din Fondul Social European (FSE) în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013, Axa 4 – \"Modernizarea Serviciului Public de Ocupare\". Cercetarea cantitativă, intitulată \"Percepţii, comportamente şi aşteptări ale populaţiei tinere (15-25 de ani) în căutarea unui loc de muncă\", a constat într-un sondaj de opinie la nivel naţional în rândurile tinerilor cu vârste între 15 şi 25 de ani care caută un loc de muncă. Din totalul populaţiei investigate, aproape două treimi (65,2%) sunt neocupaţi de cel mult şase luni, iar 32% de peste şase luni. Cei mai mulţi respondenţi provin din rândurile absolvenţilor, ultima lor ocupaţie fiind elev (34,8%) sau student (12,4%). Majoritatea respondenţilor nu au mai lucrat (54,2%), aproape un sfert au lucrat în sectorul \"Servicii\", iar 8% în \"Construcţii\". În privinţa consumului de media şi de internet, majoritatea tinerilor intervievaţi au afirmat că sunt mari consumatori de televiziune, preferând emisiunile de divertisment şi mai puţin programele informative, iar 52% utilizează zilnic internetul, accesând reţele de socializare, jocuri dar şi site-uri pentru găsirea unui loc de muncă. \"În ierarhia surselor de informare utilizate, realizată în funcţie de frecvenţa utilizării, internetul se află pe primul loc, urmat de Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă\", se arată în cercetare. De asemenea, familia şi grupurile de prieteni/cunoştinţe par să influenţeze mai mult decât cele mediatice decizia de angajare, aproape trei sferturi dintre respondenţi (74,6%) afirmând că informaţiile de la cei apropiaţi îi influenţează \"foarte mult\" şi \"destul de mult\". Alţi 41,2% sunt influenţaţi \"mult\" de informaţiile de pe internet, 38,4% de informaţiile de la ANOFM, 26,6% de informaţiile din presa scrisă, iar 22,8% sunt influenţaţi \"mult\" de informaţiile de la televizor. Dintre persoanele intervievate, mai mult de jumătate afirmă că s-au adresat direct unui/unor angajator/i pentru obţinerea unui loc de muncă, iar 48,6% că nu au făcut acest lucru. \"Se observă că tinerii care s-au adresat direct unui angajator nu sunt chiar atât de numeroşi (cam 5 din 10) şi, evident, au făcut acest lucru fără să aibă succes, din moment ce se află în continuare în căutarea unui loc de muncă. Prin urmare, se poate aprecia că sprijinul instituţional este foarte necesar. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, după cum se va vedea, cei mai mulţi dintre tinerii intervievaţi spun că până acum sprijinul principal a venit de la cei apropiaţi, iar 45% din totalul tinerilor nu au apelat până acum la SPO\", se mai arată în cercetare. Majoritatea motivelor invocate de respondenţii care nu au apelat la serviciile ANOFM par să ţină mai degrabă de persoanele în cauză: necunoaşterea serviciilor (23,6%), lipsa de interes (15,1%), comoditatea (5,8%) sau lipsa de timp (6,1%).