La termenul de luni, Tribunalul Bucureşti ar putea decide dacă statul român va fi chemat ca garant al plăţii despăgubirilor în procesul Colectiv, în care sunt judecate mai multe persoane, printre care şi fostul primar, Cristian Popescu Piedone. DNA a cerut judecătorilor la termenul din 11 septembrie introducerea statului în dosarul Colectiv, dispunându-se citarea Ministerului Finanţelor, ca reprezentant. Astfel, după ce va fi dezbătută solicitarea, judecătorii vor stabili dacă statul român va garanta plata despăgubirilor. Procurorii au susţinut, în cererea înaintată judecătorilor, că statul, prin Ministerul Finanţelor, trebuie să "garanteze realizarea efectivă şi rapidă a drepturilor patrimoniale legitime ale persoanelor afectate, părţi vătămate, părţi civile moştenitori/succesori ai celor decedaţi în tragedia din Clubul Colectiv"

"Participarea Statului Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice la acest proces, în calitate de subiect procesual, este concordantă rolului constitu'ional al statului de conducător al instituţiilor publice, în considerarea faptului că, între activitatea de autorizare, rezultatul dramatic şi prejudiciul adus victimelor care au suferit vătămări, răni, arsuri etc în urma incendiului din club, deficienţele entităţilor publice implicate în intervenţia de urgenţă la incendiul din Clubul Colectiv din Bucureşti, în seara zilei de 30 octombrie 2015, există legătură de cauzalitate mediată", spune DNA. Procurorii susţin că deficienţele activităţii instituţiilor publice în acest caz au fost constatate de către Guvernul României, prin raportul Corupului de control.

"S-au constatat deficienţele din activitatea instituţiilor publice ce au concurat direct sau indirect la producerea prejudiciilor aduse părţilor civile. Sub acest aspect s-a reţinut că, datorită acţiunii necoordonate a autorităţilor publice şi cu elemente de improvizaţie, datorate lipsei de exerciţii în caz de urgenţe majore şi bazei materiale deficitare a fost împiedicată evitarea pierderilor de vieţi omeneşti", arată DNA. Procurorii citează raportul Corupului de Control al Guvernului şi susţin că statul român nu a activat Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene, deşi acesta era aplicabil.

"S-a dovedit că Statul Român nu a uzat de instrumentul legal, convenţional reglementat la nivelul Uniunii Europene, şi nu a activat Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene, asumându-şi în regim de putere publică, prin intermediul prerogativelor acordate de Constituţie, a apreciat în mod greşit că are capacitatea să asigure prin resursele proprii prevalenţa interesului public-general. Prin urmare, Statul Român trebuie să participe la procedurile judiciare în acest dosar, întrucât în cauză, avem de-a face cu un ansamblu de consecinţe datorate inclusiv instituţiilor publice române", precizează sursa citată. În unul din cele două rechizitorii ce au fost conexate, însumate, constituirile de părţi civile se ridică la 42.194.144 euro şi 28.477.456 lei, iar în cel de-al doilea, 90 de persoane s-au constituit părţi civile cu sume cuprinse între 30.000 euro şi 2.000.000 euro.

Astfel, procurorii consideră că statul român trebuie să fie garanţie "pentru ca, din punctul de vedere al executării despăgubirilor civile, urmările dezastrului din Clubul Colectiv să nu rămână iluzorii", precizând că o hotărâre de despăgubire este imposibil de a fi pusă în executare în mod real, întrucât "părţile civile nu vor putea obţine despăgubirile civile stabilite de instanţa de judecată, datorită faptului că, inculpaţii nu au în patrimoniile lor bunuri suficiente care să servească la acoperirea prejudiciilor". În urma incendiului din 30 octombrie 2015, 64 de persoane au murit, 27 în incendiul propriu-zis iar restul ulterior, în spitalele din România şi din străinătate, şi alte 146 au fost rănite. După incendiu, procurorii au demarat mai multe anchete privind patronii clubului Colectiv, ai firmei de artificii şi ai Primăriei Sectorului 4, printre care edilul de atunci, Cristian Popescu Piedone. Un alt dosar este pe rolul Tribunalului Militar Bucureşti şi vizează doi angajaţi ai ISU care nu şi-ar fi îndeplinit sarcinile când au mers în control la club. Cauza în care sunt judecaţi patronii clubului Colectiv şi cei ai firmei de artificii a fost conexată celei în care este judecat fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, ca urmare a unei decizii din luna mai a magistraţilor de la Tribunalului Bucureşti.